O viață cu gust de lună!

[Calin Andreea]

  Era palatul sirenelor, monștrilor și prinților,

 Era fila de poveste a căpcăunilor și elfilor.

 În  lumina de la capătul benzilor desenate

 Frânturi de amintiri.

 O mătură pe post de chitară, 

 O săritură în pat

 Si...

 Picajul.

 Picajul copilului în adolescentă.

 Flăcări de iubire mistuitoare,

 Farduri, liceu, certuri, prieteni

 Diplome, olimpiade, teme la română,

 Filme și  bancuri comentate în parcuri.

 Țigara ascunsă în buzunarul stâng,

 Și lacrimile refuzului sub pernă

 Roba de absolvire

 Un pas greșit pe scenă și ...  

 Facultate, bani, loc de muncă,

 Copii, familie, rod de bucurie și tristețe

 Viață înjumătățită păstrată în lumina unui ieri.

 Accidente, moarte, știri, probleme, țipete,

 Viață zadarnică ucisă de himere.

 Și apoi

 Picjaul unui album cu poze în lumina vechiului teatru.

 Bătaia unui vânt și pagini ce se zbat.

 Doar Luna e martora uciderii mele!

 

 

 

[Calin Andreea]

Doamna Melania, imi face placere sa va revad (in scris)! Ma bucur ca v-a placut poezia si ca versurile v-au rascolit.Intradevar, cum spunea si "Lorelei" tineretea noastra este un cantec. Noi trebuie sa il pretuim si sa il cantam cat de frumos putem. Am sa continui sa scriu si sper ca din ce in ce mai bine.

Cu drag

[Calin Andreea]

Doamna Vasilisia, multumesc de sfat si de cuvinte, am sa traiesc cat de frumos pot acesti ani. Ma bucur ca am reusit sa fac o poezie matura. Multumesc de randuri :) 

[Calin Andreea]

Gera, multumesc mult de comentariu. In scrieri poate sunt putin rasista (raportandu-ma la acea lumina a vietii, la acele bucurii ale ei ) insa in realitate nu vad totul doar in culori inchise. Ma bucur ca finalul este unul frumos pentru ca asta am si dorit . 

Cu drag

[Vasilisia Lazăr]

O radiografie a vieții, cu bune și rele, cu accent pe vârsta la care te afli tu în acest moment. O poezie prea matură pentru o fetiță de 15 ani, dar știu că tu așa scrii, Andreea, și scrii minunat. Metafore deosebite, sensibilitate, profunzime. Bravo și la mai multe! Și nu uita de vârsta frumoasă la care ești! Trăiește-o la maxim că repede trece!

[chindea maria elena]

În lumina vechiului teatru - un picaj printre roluri cu masca arlechinului care plânge! Ori simbolul teatrului (şi al vieţii dacă vrei să îl iei ca simbol al vieţii) este şi masca arlechinului care râde! Trăim în dualitate - dacă tot vrei să faci o incursiune rapidă prin fotogramele vieţii - nu fi rasistă (!), altfel incursiunea ta va fi înjumătăţită! Există noapte a afectelor, dar există şi zi! Sunt de acord cu lacrima (deşi există şi lacrima de bucurie, duioşie) dar râsul unde e? Eu ştiu că există undeva, acolo în străfundurile eu-lui tău! Trebuie doar să-I dai alte valenţe în economia arhitecturii tale interioare! Simbolul teatrului – o mască râde, o mască plânge – dar dincolo de mască, de rolurile vieţii (nu trebuie să ne identificăm cu nici una) este fiinţa inefabilă şi infinită înzestrată cu toate potenţialităţile, co-creator al lumii ce îl respiră! Înţelepciunea populară spune că “frumuseţea este în ochii celui care priveşte”! Nu te priva de partea luminoasă a spectacolului vieţii!

Altfel, mi-au plăcut răsfoirile tale în viteză! Sunt interesante ca metodă de sculptare a clipei! “Uciderea” o iau în sensul ei spiritual – murim zilnic pe unele trepte ale cunoaşterii, pentru a renaşte pe treapta superioară a unor înţelesuri mai profunde! Cu alte cuvinte – maturizarea spirituală (nu cea biologică) care cuprinde creatorul ţi-a virusat şi ţie parcurgerea interioară până în miezul luminii! Drag – şi aştept următoarele răsfoiri în metafora vieţii! Gerra

P.S. Da, Ion are dreptate! Luna (energiile yin) predispune la meditaţie, la incursiune în abisul interior! E foarte frumoasă concluzia (imaginea) de final  care închide fericit cercul ideii din titlu! Cu drag, Gerra

Altfel, mi-au plăcut răsfoirile tale în viteză! Sunt interesante ca metodă de sculptare a clipei! “Uciderea” o iau în sensul ei spiritual – murim zilnic pe unele trepte ale cunoaşterii, pentru a renaşte pe treapta superioară a unor înţelesuri mai profunde! Cu alte cuvinte – maturizarea spirituală (nu cea biologică) care cuprinde creatorul ţi-a virusat şi ţie parcurgerea interioară până în miezul luminii! Drag – şi aştept următoarele răsfoiri în metafora vieţii! Gerra

P.S. Da, Ion are dreptate! Luna (energiile yin) predispune la meditaţie, la incursiune în abisul interior! E foarte frumoasă concluzia (imaginea) de final  care închide fericit cercul ideii din titlu! Cu drag, Gerra

[Calin Andreea]

Multumesc domnule da Coza pentru comnetariu! Sincer nu am inteles daca  e de bine sau de rau :), dar sunt incantata ca mi-ati citit randurile.

Cu drag,

Andreea

[Ion Lazăr da Coza]

Da...

 Doar Luna e martora uciderii mele!

da Coza

[Calin Andreea]

Fiecare percepe viata intr-un anumit mod si sper ca al meu sa fie unul cat de cat matur. Sunt fericita ca v.a placut.

Cu drag, 

Andreea

[Calin Andreea]

Multumesc doamna Sofia pentru comentariu. Nu am dorit sa atac adolescenta, ci sa descriu mai mult din aceasta perioada intermediara copilarie si maturitate. Ma bucur ca va place metafora. Va mai astept :) !

Cu drag,

Andreea

[Calin Andreea]

Multumesc mult doamna Mihaela pentru popas :). Ma bucur ca v-a placut.