O altă zi

[Vezi blog]

E pentru prima dată când mă certi, nevinovat fiind
s-au rupt cuvintele prin gând, s-au dezlegat tăceri
şi tot la tine vin cu braţe tremurânde să-ţi cuprind
tristeţea ochilor rămasă-n umbra clipelor de ieri.

Nu ţi-am greşit, nu vreau nicicând să-ţi fiu povară
dar visele te-aduc în somnul meu cu fiecare noapte,
încep o altă zi când soarele în mine se strecoară
şi paşii răscolesc ţărâna ce-o lasă glasul între şoapte.

Spune-mi că m-ai iertat, că totu-a fost o întâmplare,
că roua cade-n zori pe rame învechite de oglinzi
n-am vrut să ştii că port în mine-un suflet care doare
şi te-a rugat să-l ierţi şi-n zbor de fluturi să-l cuprinzi.

E pentru prima dată când mă certi, fără să-mi spui
în care dimineaţă-ai vrut să-ţi fiu şi dor şi clipă
nu mă lăsa printre iluzii şi glasuri stinse de statui
ajuta-mă să zbor imprumutându-mi propria-ţi aripă.

[Vasilisia Lazăr]

Iarăși versuri lungi... Dar e frumoasă.

[IOANA BURGHEL]

...,,Nu ţi-am greşit, nu vreau nicicând să-ţi fiu povară
dar visele te-aduc în somnul meu cu fiecare noapte,
încep o altă zi când soarele în mine se strecoară
şi paşii răscolesc ţărâna ce-o lasă glasul între şoapte,,..

[Ion Lazăr da Coza]

În dragoste, un „iartă-mă” face minuni... mai ales dacă-i spus în versuri.

da Coza

[Chris]

Din geana altei zile cade o nouă speranţă  a întoarcerii la starea de iubire primordială când nu existau neînţelegeri. Stări exprimate în versuri lungi specifice autorului.

Am citit cu plăcere, :))