Nu mai sunt fiul Karmei

[Monica Pester]

Sunt multe râuri lungi ce m-au chemat

Să mă cufund în ele, în aval

Să-mi spăl renumele de blestemat

Ce-l port de când  eram medieval

Duc pe blazon cruci mari de spadasini

Și vulturi cruzi ce au ochii legați

Când zboară se transformă-n asasini

Sunt stindard, spiței mele de bogați

Ce-o reprezint și-acum, fără să vreau

Îngrop și cruciade-n amintiri

Cu spada-n piept, rânjind, unii mureau

De aș putea, i-aș zugrăvi în povestiri

Mă chinuie-un trecut ce nu-i al meu

Pe care-l port în suflet ca o piatră

Dintr-un bazalt, pe umeri de pigmeu,

Venind din altă lume, idolatră

Eu nu mai sunt de azi produsul Karmei

Sunt liber, mă disociez de ea

Si am în sânge tot filonu-aramei

Pe care l-am furat când se fierbea

Blestemul, de-l mai am, e doar al lor

Am încercat să-l anulez prin mântuiri

E greu însă, o faptă buna și-un popor

Nu spală un întreg șir de nelegiuiri 

Monica Pester

[Monica Pester]

Încă ceva. Mă stimulează toate îndrumările primite, desigur, dar infinit , mă bucură numărul de vizualizări ale poeziilor mele , din partea celor primiți pe acest spațiu . Poeți, scriitori, cititori cu o structură sufletească aparte.  De toate profesiile. Și pentru asta , MULȚUMESC !

[Monica Pester]

Vă aduc un sincer omagiu, dnelor,  Vasilisia Lazăr și Ana Cîmpeanu.  Cu aceeași sinceritate , și mulțumirile mele profunde .  Dragostea mea imensă pentru poezie cât și relativa ușurință de a versifica și de a ritma vorbele, mă duc , de multe ori în extrema de a nu-mi aminti de -non multa sed multum - . Am mai spus-o, acest important site cultural este pentru mine prima tribună în care am avut curajul sa apar după ani îndelungați în care am strâns multe încercări în sertare. De ce ? Pentru că sunt medic și nu poet (încă), deși mi-o doresc infinit. Răspunsurile mele nu ascund orgoliu , cum poate credeți , ci o fire nonconformistă care chiar vrea să trăiască în elementul de noutate și nu în rutină. De ce așa când s-ar putea și altfel , e una din zicerile mele preferate. Regulile prozodiei trebuie păstrate, știu , la fel punctația, etc. Am mai spus-o , eu scriu cum respir, vorbesc , zâmbesc , deci fără mari eforturi. Ritmul îmi este dictat de sunetul propriu moleculelor mele , nu îl caut  în mod deosebit . Poate că aici greșesc . Nu mi-am propus să scriu poezie clasică, rimă albă sau proză în versuri. De fapt , nu mi-am propus nimic. Caut doar să eliberez multitudinea de trăiri pe care am acumulat-o în peste 60 de ani de viață ! Și acum am cabinet, și acum construiesc și încerc să îndrept traume trupești și ale sufletului. Iar acel Dr. în fața numelui e doar obișnuința de a semna a breslei noastre. Voi ține cont de tot ce spuneți,  cu siguranță. M-a intrigat doar , răceala , ascuțimea și tăișul lapidarelor dvoastră comentarii. Cu deosebită stimă și căldură . Aceeași dr. Monica Pester . Ileana Monica Pester

[Vasilisia Lazăr]

Ana, Valerian au spus cam tot ce era de spus. Am observat, și cu regret o spun, că aproape niciodată nu acceptați un sfat. Mereu vă referiți la conținut. Da, dar (chiar dacă am mai spus-o, o repet), atunci când scrieți poezie clasică, respectați-i și regulile. Altfel nu mai scrieți clasic. Tocmai în aceasta constă frumusețea poeziei clasice, că încorsetată de niște reguli stricte pe care musai trebuie să le respectați, reușiți să transmiteți și mesaj, și emoție, totul. Așa că ar fi bine să studiați în profunzime prozodia. Nu avem normă aici de cât să scriem, nu cantitatea scrierilor contează, ci calitatea lor, și aici nu suntem decât poeți buni sau mai puțin buni, prozatori buni sau mai puțin buni, eseiști buni sau mai puțin buni și tot așa, aici nu contează dacă suntem doctori, avocați, profesori, ingineri, tractoriști etc. 

[Monica Pester]

Vă mulțumesc frumos, dna Cîmpeanu. Permiteți-mi , vă rog, o întrebare. Ce credeți că ar fi putut spune autorul prin aceste înșiruiri de versuri ?  Nu se înțelege chiar nimic din mesajul comunicării ?  Sunt convinsă că  poezia este ieșită din tiparul clasic dar chiar nu are nici un mesaj ?? De mirare. Sunteți un profesor de calitate , vă admir . Elevii pe care îi aveți pot fi mândri de domnia-voastră, mai ales dacă v-ați apleca și asupra conținutului nu numai asupra formei . Cu sincere mulțumiri și stima, aceeași, dr. Monica Pester

[Ada Nemescu]

Un limbaj la prima vedere agresiv, împodobit cu neologisme, sau termeni mai duri, cu siguranţă voit.

Mă duce cu gândul la metamorfoza sufletului din celebrul volum *Adam şi Eva* - Liviu Rebreanu

aDa

[Monica Pester]

Da, dle Bedrule, Am forțat niște cuvinte să-mi stea alături. În note războinice. Vă mulțumesc pentru comentariu.