la cumpăna dintre noapte și zi,
mă poartă iar dorul insomniac,
din fântână scot găleți cu fantezii,
să schimb previziuni în zodiac.

la răscrucea dintre toamnă și iarnă,
ploaia înmoaie galbene paparude,
în cetate răsună acorduri de goarnă,
lumina înveșmântă ramurile nude.

bruma acoperă stoice crizanteme,
nu au teamă, n-au griji, nu au necazuri,
sunt minuni care decorează sisteme,
transferă armonia între talazuri.

e harnică natura, miraje plămădește,
divina-i făptură veșnic se înnoiește.