Câte poveşti s-au scris şi câte se vor scrie
despre ninsori uitate ce nu se mai opresc,
despre tăceri crescute în albul din câmpie
când fulgii între ei cu greu se regăsesc.
Nimicuri viscolite prin tot ce-i ne-mplinit
au dat un sens tristeţii, durerilor de ieri,
şi sute din poveşti ce-n mulţi s-au troienit,
le vor găsi-n pustiul aceloraşi păreri.
Este-anotimpul vieţii purtat ca moştenire
de toţi ce-n puritatea zăpezilor s-au stins,
pecetluind speranţa că-n viscol şi-n iubire
nu poate fi cenuşă când flăcări s-au aprins.
Câte poveşti s-au scris de muritori prin viaţă,
şi câţi îşi amintesc de tâmplele-argintii,
ninsori de bun rămas în prag de dimineaţă
doar umbre prin lumina din iernile târzii.
Adaugă un comentariu
Multumesc Gina pentru lectura si comentariu!
Cu mare drag!
Câte povești / poezii se vor mai cerne din sufletul poetului!
Va multumesc suflete dragi pentru popas, lectura si comentarii!
Cu drag si pretuire!
Scrieți exact pe sufletul meu! :-) Frumos pus în "schemă" totul! Felicitări!
v7 mi se pare cam confuz.
Semn de popas.
da Coza
Versuri de romanță... Povești vesele sau triste, dar toate despre și cu iubire. Reprezintă numele lui George Ungureanu.
Am citit cu deosebită plăcere.
Sofy
Multumesc tuturor celor care s-au oprit si au lectura!
Cu drag si pretuire!
Ana,iti multumesc pentru lectura si apreciere!
Cu mare drag!
Iernile sufletului, ale timpului, nostalgice stări lirice transpuse în versuri.
© 2023 Created by Ion Lazăr da Coza.
Oferit de
Embleme | Raportare eroare | Termeni de utilizare a serviciilor
Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al ÎNSEMNE CULTURALE !
Alătură-te reţelei ÎNSEMNE CULTURALE