înger

[Dinca Valerian]

* alta variantă la pe degete

la cârciuma lui gore

clienții afumau graba înserării

în jurul lămpii

întâmplările pot capătă orice formă

o mână lipită de pleoape le împinge una în alta

burdușind pereții

înainte vreme aci fusese casa vrăjitoarei

mitra gușatu

știa să facă de toate

punea lipitori

împărțea leac din ierburi

le păstra în pod la negură una de alta

să nu se corcească descântecele

ba umbla vorba că putea usca sufletul din om

rostind numai un singur cuvânt

la ea lumina mereu stinsă

rar o lumânare mușca noaptea de obraji

mai mult luna

se împlinea peste pereții bătuți în cuie

fumegând pe horn tămâia bolborosita în cercuri

când a fost să-și rotească ochii spre apus 

n-a găsit lesne drumul către dorul de întuneric

fără copii doar cu dinel trușcă

nepot de soră

n-a rămas nimeni pe pământ să-i repete rugăciunile

dinel terminase profesionala

și se credea înger

fără închinare 

trecea pe lângă casa răjghinată din streșini

mutând privirea alături

a mai învățat pe timpul colectiv al armatei

cum să scoată un ban din urechea cuiva 

îl rătăcea dibaci între degetele groase

și-l arata la timpul potrivit

făcea mereu figura asta la cârciuma lui gore

mândru că înșelătoria nu i-o deslușea nimeni

apoi pleca acasă pe trei cărări

fără să ducă vreun gând până la capăt

[Dinca Valerian]

@Mihaela Suciu  In fond suntem oameni si nimic omenesc nu ne este strain. Multumesc pentru timpul acordat

[Mihaela Suciu]

La corcirea descântecelor, am râs. Un râs omenesc, nu îngeresc.

[Dinca Valerian]

@ Chris Multumesc pentru apreciere

[Chris]

rar o lumânare mușca noaptea de obraji - mi-a placut imaginea in mod deosebit

frumos si aici

[Dinca Valerian]

@Ana Cîmpeanu Multumesc pentru vorbele frumoase. Ma straduiesc si sper sa rezolv cu bine. Ceva curaj as avea, dar nu e sufucient.

[Dinca Valerian]

@Ana Cîmpeanu Multumesc pentru lectura si apreciere. Am in proiect mai multe astfel de pagini, sa vad cum le pot armoniza intr-un intreg.