când vei auzi pasul meu
eclozând pe culoarul renaşterii
să-mi ridici privirea căzută
pe miezul pământului
să-mi deschizi universul din stânga
tăcerii tale
şi să-mi spui cuvintele pierdute cândva
de muritori
bine ai venit
nu te-ntrista dacă nu-ţi voi zâmbi
trecutul a ucis acea parte din mine
vom intra în universul deschis
quasari fără identitate
şi vom cina cu homer
ovidiu
şi shakespeare
de dragul viitorului
vom visa că murim
să putem închide timpul
în logica marelui will
to be or not to be
dacă reuşim
viaţa va încolţi din nou
în grădina primordială
Adaugă un comentariu
Purtați prin/cu mașina timpului... Visăm totuși edenul. Frumos.
da Coza
Viaţă, într-o altă viaţă, dar cu nostalgia amintirilor eterne. Un vis îndrăzneţ şi nobil.
Am citit cu deosebită plăcere, Sofy!
Să fie ! Admirație!
Pentru cei care doresc să susțină acest site, DONAȚII la:
RO45CECEB00008RON1057488
titular cont: LAZAR VASILISIA
(CEC Bank)
*
DONATORI,
începând cu septembrie 2021:
© 2022 Created by Ion Lazăr da Coza.
Oferit de
Embleme | Raportare eroare | Termeni de utilizare a serviciilor
Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al ÎNSEMNE CULTURALE !
Alătură-te reţelei ÎNSEMNE CULTURALE