Necesarul de viață

[chindea maria elena]

dați drumul pădurilor din buzunare
cu amnar mâlos nu se-ascut sorii de nori zadarnic strig
șoptesc
înnod cu șapte curcubeie cenușa vetrelor
șomer
traficantul de flăcări
și-a deschis venele într-un anonimat rotund

precum o cergă de piatră din cimitirul îngerilor viziunea e spartă
ca și libertatea de-a te locui fraudulos până și dincolo
de capătul timpului

când refuzați cu obstinație să dați drumul
pădurilor din brațe
limbii din sete
inima merge în cârje să-și caute frunza de aur
pe deasupra apelor neîncepute

puteți citi cifra octanică a duhului în colacii împărțiți generos
de sâmbăta morților

[Mihai Katin]

unele  poeme  nu   pot  fi  comentate,zic  eu,ar fi   un  mic  sacrilegiu,de aceea  sa lasam poeta   sa ne  vorbeasca   cu  sufletul   ce  o   invata  sa  descopere  ratiunile de dincolo  de putintele  fizice ale  muritorilor  ca mine:

Fâșie de pământ pe care se cultivă un singur fel de plante.

 fragment  din Cu degetele, cu dinții, cu ochii

[Maria Mitea]

Sora, ai început în forță ” dați drumul pădurilor din buzunare !”  

un îndemn 

” cu amnar mâlos nu se-ascut sorii de nori zadarnic strig”  Maria, traficantă de flăcări, mi-a fost tare dor să te citesc, :) 

[Monica Pester]

Ermetism de la un capăt la celalalt, çum bine spui,  Lisia. 

Partea frumoasă este că îl oferteaza pe cititor ću marele dar al interpretării proprii,  conform construcției sufletești personale.

Minunat, Gerra .

[Vasilisia Lazăr]

când refuzați cu obstinație să dați drumul
pădurilor din brațe
limbii din sete
inima merge în cârje să-și caute frunza de aur
pe deasupra apelor neîncepute

Un sublim îndemn poetic spre trăire. Greu de descifrat „vraja nepătrunsului ascuns” din poezia ta, Gerra. Metaforele tale, pe lângă originalitatea de necontestat și înțelesurile profunde, conține și o doză de ermetism la care doar inițiații pot ajunge. Dar ne mai dăm și noi, ceilalți, cu presupusul. :))

Cu drag!