de ce am lacrimile verzi
de ce nu sunt
măcar uneori albastre
eu râd
cocoţat în cer
fiindcă dacă aş plânge
sânii tăi ar creşte sequoia
până la mine
şi ţi-aş strica oarecum
look-ul de catifea
cu frunze de cannabis
marijuana
safire necopate în păr
te-aş pierde junglă
pentru totdeauna în 3D
dar tu nu mai vrei
ca de obicei
mai nimic de la mine
îţi doreşti doar steluţe albastre
îngeraşi mov
peste inima ta mereu dezvelită
ca o ispită galactică
iartă-mă iubito
sunt şi eu doar un anonim pe aici
dar dacă prind o audienţă
acolo mai sus
în loc de stele verzi pe pereţi
îţi voi dărui o eternitate albastră
să te înveleşti
Adaugă un comentariu
Imaginație debordantă, mesaj sincer, liric...
da Coza
Minunaat! :) Deosebit de încântată!
Impresionant! Cadru mirific creat de eul poetic fac versurile să curgă cu o încântare rafinată, în lumea poeziei postmoderniste. Dar și cu mult romantism, apanajul autorului.
Cu deosebită plăcere,
Sofy
Pentru cei care doresc să susțină acest site, DONAȚII la:
RO45CECEB00008RON1057488
titular cont: LAZAR VASILISIA
(CEC Bank)
*
DONATORI,
începând cu septembrie 2021:
© 2022 Created by Ion Lazăr da Coza.
Oferit de
Embleme | Raportare eroare | Termeni de utilizare a serviciilor
Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al ÎNSEMNE CULTURALE !
Alătură-te reţelei ÎNSEMNE CULTURALE