Legământ

[Monica Pester]

Îndurerată-mi lepăd carapacea

De vise și fantasme fumurii

Din viețile trecute îmi cer pacea

Și-aprind incandescențe purpurii

De mă strecor tăcut printre cuvinte

Fără să-mi număr anii de trăiri,

E fiindcă  șterg o lacrimă ce minte

Pe rugul meu intens de plăsmuiri

Sunt fiica unui șir de recunoașteri,

Am pus în scenă sute de-amintiri
Și-am înălțat o boltă de cunoașteri 

Din lumea nesperatelor uimiri

Am îmbrăcat cu aripi moi de înger

Dureri ce nu se scriu în calendar

Și dacă înlăuntru încă sânger, 

Îmi construiesc un nou abecedar

Sunt fiica unui șir de răzvrătiri

Pe frunte port tiara libertății

Prin adevărul sfintelor rostiri

Îmi conturez traseu, identității 

[bolache alexandru]

Dezvelirea de sine într-o renaștere. Eu așa am văzut versurile tale.

[Ada Nemescu]

Frumoasă curgere și împletire de curaj și tristețe.

aDa

[Mihai Katin]

Și dacă înlăuntru încă sânger,

Îmi construiesc un nou abecedar...da,uneori  este necesara aceasta resetare

Sunt fiica unui șir de răzvrătiri

Pe frunte port tiara libertății...este adevarat  ca libertatea are   nevoie  de nesupunere mai  ales in fata limitelor umane

cu pretuire!

[Corneliu Neagu]

O poezie frumos curgătoare ce ne încântă inima și privirea! O construcție lirică reușită și fermecătoare! Felicitări!

[Vasilisia Lazăr]

Îmi pare rău, Monica? S-a întâmplat ceva? Dacă vrei să-ți descarci sufletul, îmi/ne poți spune, aici sau unde vrei tu.

[Monica Pester]

Sunt îngândurata și trista . Va mulțumesc mult, doamnelor  !

[Vasilisia Lazăr]

O poezie frumoasă și corectă. Dar, dacă ai folosit virgula, de ce nu folosești și semnul de punctuație de la finalul strofelor? E aiurea așa. Ori nu folosești niciun semn de punctuație, ori le folosești pe toate (de preferat).