adevăruri îți atârnă nestingherit de trup
un trup
atins de treceri efemere
sau nu
ale unei respirații
este un altfel de timp pe care îl atingem cu degetul
un aer fierbinte pe buze aburind
clipe se alungesc
mă rostesc
cât sunt
cât îmi ești urmă
un timp cu miros de duminică
un cadou alb
între absențe gri
aripile-ți atârnă de frica greutății
îmi pasă
caut sens acestei duminici
care stă ghemuită lângă zid
cu un pumn de aer fierbinte
peste pielea așteptării unei flori ruginii
mă ridic
deasupra cuibului de praf
să te pot vedea cât de frumos ești
cu aripile ridicate
Adaugă un comentariu
Multumesc Miha...cu drag de tine!
Multumesc mult Marcel...o zi frumoasa!
da Coza, multumesc din suflet...
Gina, multumesc mult...mult
Multumesc mult Irina, cu drag
Poem cu miros de duminică.
da Coza
cât de înflorit îți este cuvântul!
"este un altfel de timp pe care îl atingem cu degetul"
O respiratie si-o inaltare spre Lumina! Frumos ai simtit, Maria!
Cu drag citire, Irina
multumesc mult d-le Grigoras...
© 2023 Created by Ion Lazăr da Coza.
Oferit de
Embleme | Raportare eroare | Termeni de utilizare a serviciilor
Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al ÎNSEMNE CULTURALE !
Alătură-te reţelei ÎNSEMNE CULTURALE