Și ninge

[ica matei]

S-au pornit

de nicăieri ninsori,

iubirea mea

și dinspre tine simt

venind fiori

învăluiți în perdele brodate cu nea...

 

Cu ochii minții te văd,

și mai văd sănii trase de cai,

fantasmagoric aburește

cana ce te-așteaptă cu ceai,

pe cer s-abat uneori

stoluri speriate de corbi

din trecut,

îmi zâmbesc tineri falnici, dar orbi.

 

Printre-amintiri ,

cu pasul greu mă strecor,

undeva am lăsat povestea aceea de dor,

tristă-i și plânsă, acoperită toată de nea -

să-ți spun că mi-e greu, și poate aș  vrea

să-ți dau bomboane cu gust de cafea,

să sparg nuci,

să desfac de coajă mandarine,

să mă pierd în ninsori,

alături de tine?

 

Nu-ți spun dar știu că tu, știi,

știu că mă simți

chiar dacă-ntre noi e-o tăcere de sfinți -

în sania aceea trasă prin gânduri de cai

în brațe, veșnic mă ții,

mă vrei și mă ai...

 

Albastră se scurge de viață

încă o seară,

beteală de gânduri atârn

în ninsoarea de-afară,

un ochi îmi râde,

altul se-nchide și-mi plânge

și peste toate, iarna

cu fiori se așterne,

și ninge...

[ica matei]

Tuturor celor care v-ati ratacit prin ninsorile mele, va multumesc si va spun: La multi ani!

D-le da Coza, sfaturile sunt binevenite, multumesc.

Cu drag,

[Ion Lazăr da Coza]

După titlu nu sunt îngăduite punctele de suspensie decât în situaţia în care acesta este un fragment din primul vers (începutul său), ori constituie primul vers! În cazul de faţă… nu e cazul!

Plus alte câteva greșeli de genul: nea- > nea -

Poezie frumușică.

da Coza

[Gabriela Grădinariu]

Versuri incarcate de nostalgia trecutelor iubiri. O bogatie de imagini superbe. M-a incantat!

[Vasilisia Lazăr]

Bravo, Ica! O poezie care m-a fermecat. Felicitări!

[Sofia Sincă]

Superbă poezie, Ica! Fascinantă, delicată şi romantică. O seară de iarnă fantastică alături de jumătatea sufletului... plină de feerie şi sentiment.

Am citit cu deosebită încântare, Sofy!