Îți amintești...

[Camelia Ardelean]

Îți amintești când surâdeam, vibrând pe sub arcușul magic,

Ne agățam de-un fir ascuns, desprins de asfințitul tragic,

Sau ne-mbătam cu flori de câmp și ne pierdeam de vechi regrete -

Parfum de maci pe-obrazul stâng, iar pe cel drept, de margarete?

 

Îți amintești? Ne strecuram pe a splendorii strâmtă ușă,

Mă scufundam în ochii tăi, ascunși sub bucla-ți jucăușă.

În orizontul meu tăcut, erai și cer, erai și mare,

Puteam să comprimăm în vis chiar cea mai mare depărtare.

 

Peste cuvinte mai cerneam, din când în când, câte-o tăcere,

Printre secunde se-nălțau fiorii unici de plăcere,

Ne întâlneam, doi muritori, timizi, cu timpul din răscruce,

Îi mai cerșeam încă-un minut în infinitul ce seduce.

 

Prin amăgiri, debusolați, ne rătăceam cu pași noptatici,

Refugiați, apoi, în noi, ratam un răsărit, apatici.

Azi încercăm, cu-același zel, să regăsim o amintire -

Voalată e în nori târzii, în scurta noastră pribegire...

 

 

[Camelia Ardelean]

Doamna Mihaela Chitic, domnule Burdușa: bucuroasă, ca întotdeauna, de popasul dvs.! Mulțumesc de semn! Stimă,

[Camelia Ardelean]

Da, e foarte bună varianta dvs., domnule da Coza! Mulțumesc!! Corectez imediat! Nu m-am prins din prima ce voiați să spuneți! :-) Stimă,

[Ion Lazăr da Coza]

Asta sugeram:

Ne întâlneam, doi muritori, timizi, cu timpul din răscruce,

Îi mai cerșeam încă-un minut în infinitul ce seduce.

[Camelia Ardelean]

O variantă ar fi: Și întâlneam, doi muritori, timizi, clepsidra la răscruce...

[Camelia Ardelean]

Nelu Preda, bucuroasă de prezență și de semn! Mulțumiri sincere!

[Camelia Ardelean]

:-)))))))))) Domnule da Coza, a fost fără intenție! Mai bine nu observați! Acum ce mă fac, cu ce înlocuiesc? Orice substantiv aș pune în loc, articulat, tot acolo duce! Ca să fie constructivă critica, trebuie să-mi dați și o sugestie! Altfel, e distructivă și o să-mi scadă stima de sine! :-)

[Camelia Ardelean]

Doamna Sofy, onorată de vizită! Mă bucur dacă v-a plăcut mica mea romanță! Stimă,

[Ion Lazăr da Coza]

timpul la - Rușinicăăă! :) De ce n-ar fi în? Ori și mai bine: din răscruce // în infinitul

da Coza

[Sofia Sincă]

Versuri de romanță, cu ecoul ei supus amintirii.

Am citit cu plăcere.

Sofy

[Camelia Ardelean]

Scuze, mă gândisem, din greșeală, la voalat, în loc de voalată. E ok cum ai zis tu! :-)