Ți-am prins numele în palmă și l-am scăpat

[chindea maria elena]

chipul de după mască

nu colorez în judecăți sau afecte atingerile de viață
doar observ
(martor inocent la propriul spectacol sparg pendulul ce nu-și vede orele)
nu ne-am mai băut de mult timpul din aceeași cupă
când ai auzit chemarea geamănului mai înalt
nu ți-a tremurat pasul
ai plecat pe urma ecoului și n-a picurat șovăială de pe gene
hotărârea de-a filtra alte orizonturi n-o poate disipa
morfina unui spațiu amorf

”voi face o baie de oameni care inspiră ceruri
pe nara miracolului de serviciu mereu în altă nuanță”
îmi spui dimineața când răstorni fluturii nopții
în cafeaua cu lapte
și-ți ștergi de pe degete voluptăți ciobite de insomnii
vioară de gheață vibrează depărtările tale
din glezna ta flexibilă
extrag tăcerea
voi dormi pe ea în fața căminului când însingurarea
îmi va ronțăi pupilele focului
din aripi mărturisirea luminii șlefuiește vitralii
în vene biserica gândului se cere împodobită ciclic
orgia florală a renașterii galactic irumpe
palma ce-ți odihnea cândva zbaterea inimii a rătăcit marcajul cărării de aur
absorb stringența expunerii la pericol
desprind otgoanele de piloni de revolte canibalismul nu mai este eficient
îmbrățișări spălate în vini apocrife se numără pe sărite
vertebre guralive spovedesc un timp putrezit în spaime fisurate
de îndoială
ochiul prea verde să cioplească broască infinitului
în clipa noastră de amor fugar
deschide celulele

atât de străin te adunam seara în contur palpabil
decupat din întreg ocultat
că flacăra-și îngheța urletul într-un sărut cu brațele rupte


zadarnic ți-am prins numele în palmă
culorile amușină în retină temple păgâne rup ancorele genunii
carnea noastră scufundă
inocențe sălbatice una în cealaltă
epiderma
uită adesea desenul trupurilor
în papilele gustative astrale

n-aș fi vrut să-ți torni fericirea-n artere mumificate doar ca să poți
justifica ruga ”îndepărtează de la mine...”

nu vreau să leg aripi de păsări în ghergheful zilei
nu voi dezonora visele încercând să le prind misterul cu lasoul văzduhurile
ar coji zboruri din albastru și omenirea ar țipa rănită
privindu-și nudul decojit de curcubeie
cofragul aceluiași alfabet poate contura povești diferite numai balaurul
extrem de real ar taxa fiecare alegere greșită

să-și găsească fragilul centru de greutate
căutătorul trebuie să mizeze cinstit cu propria-i viață
și să-și smulgă numele din palmă

[chindea maria elena]

Mulțumesc de apreciere, Mihaela!

[chindea maria elena]

Încântată de filtrul citirii tale, Sofy! Mă străduiesc să dau vibrație scanărilor mele! Mari Ela!

[chindea maria elena]

Încântată de citire, Nikol!

[Agafia Drăgan]

nu ne-am mai băut de mult timpul din aceeași cupă" Pretuire!

[Ion Lazăr da Coza]

Admirație!

da Coza

[Valeria Merca]

Mă minunez cu fiecare lectură. Vigoare, dinamism (uni)versul tău.

Admirație, Gerra!

[Marioara Visan]

Fiecare cuvant vibreaza  ca un cant din astral si poate ca asa si este, tu ai reusit sa deslusesti misterul din sclipirea stelelor din diamantina stralucire a soarelui, e superb fiecare poem al tau.

Cu drag,

Mara.

[Mihaela Suciu]

Final regal! felicitări!

[Sofia Sincă]

Când senzaţia de nesiguranţă pune stăpânire pe gândul şi visele noastre şi distruge orice urmă de plăcere... Fața adevărată din spatele măștii rămâne în mister. Foarte important pentru viaţă, devine dependența unghiului din care privești.

Aici, depindem de esența din comunicarea lirică, de inefabilul sentimentului de iubire, teama că el va dispărea și de vers. Și, explicații sunt cu prisosință, la un grad ridicat, puternic emoționant.

Am citit și am admirat,

Sofy

[Nikol MerBreM]

Aş citi fiecare vers îndelung, fiecare e, în sine, o mică planetă, plină de viață!