geacă am

[nicolae vaduva]

stăm la rănd, suntem clienți model;

închiși la geci, visăm un: ce doriți?...

dar rându-acesta-i parcă un motel

în care am rămas înzăpeziți.

 

ne-a fost să fim cumpărători grăbiți,

de grimoane, gablonzuri și rimel,

și parcă-naintăm într-un bazin de gel

cu geci pe noi, tăcuți, introvertiți...

 

privesc în față: sirul indian;

gânduri din cuibare, pe kon-tiki,

bat în poarta unui nou ocean;

vin curenți, mă-nțeapă iar rinichii;

în geaca zgribulitului crăpcean

bandajez lumini, de chichi-michi.

[Vasilisia Lazăr]

mă-nțeapă iar rinichi; / mă-nțeapă iar rinichii

Mi-a plăcut mult „bandajez lumini”. Și nu numai.

Să mai zic de ruperile de ritm? Nu mai zic... :))

[Ion Lazăr da Coza]

De-ale cotidianului tristeți urbane... 

Citit cu plăcere.

da Coza 

[Sofia Sincă]

O giacă încăpătoare care închide în ea, frustrări, neîmpliniri, vise și resemnare până la urmă, a unei nații. Mentalitate, mentalitate... Care nu se schimbă de azi pe mâine, ci în generații.

O poezie plină cu de toate: meditație, mesaj tulburător și nelipsitul umor. Chiar și negru, tot umor se cheamă.

Am citit și am, apreciat,

Sofi

[Mihaela Suciu]

Și trist, și hazliu... Geacă n-am, merg să-mi iau! Să cer una „de chichi-michi”? :)

Mulțumesc!