fulgi

[Maia Maria]

 odată
 îmi era teamă de fulgii albi pufoşi
 să nu-mi atingă faţa buzele
 nu ştiam ce gânduri au

 că poartă câmpul în palme
 sângele urca în bujori

 în privire - evanghelia era sacră
 erai aşa aproape

 voiam să-mi dai sărutul

 să mă conving că are culoarea macului
 dar ca într-un slow motion infinit

 pierdusem pariul cu focul chemării
 trecător

 peste creştetul anilor
 visul a uitat să prindă rădăcini

 … ştia ce ştia
 veni-va timpul ca pământul ascuns între şoapte
 să se scurgă latent

 mimând pofta de mărinimie
 nu mai dau satisfacţie încrederii
 privesc chipul tău blând cum imploră în absida dimineţii
 cobor hotărâtă
 las strânsoarea pieptului gaj sorţii
 pofta de împărtăşire evadează
 să ştiţi şi voi că roşul îmi dă târcoale ca o haită flămândă

 azi
 eu şi cu tine- un oarecare-
 am terminat de numărat cele o mie de clipe care ne despărţeau
 trăiri încolăcite

 înfiorate

 ca o primă atingere a fulgilor de nea

 ne şoptesc poveşti
 aşa de mult vreau să te sărut

 încât buzele caută să-ţi atingă chipul
 lumina lunii intră ca o avalanşă pe geam

 deschizând porţi
 totul în odaie se preschimbă-n crini oriunde privesc

 în frunte

 buze deschise ahotnic spre prea mult alb
 în pământul scurs spre nicăieri

 prind rădăcini
 îmi strânge pieptul
 şoaptele-ntre noi respiră sacadat
 crinii cresc mult mai mult
 se lipesc de cer
 iubire
 alb
  ...
 zbor
 între luceferi cu liniştea sub braţ
 caut cu privirea o margine de crin
 nu mai ştiu să găsesc resturi printre raze
 aud doar cum se scriu cuvintele

 renegând visul sub care se întorc în somn fiori
 numai eu şi macul flămând 
 mai stăm între pietre
 la pândă…

[Maia Maria]

Cristi (da-mi voie sa-ti spun asa) multumesc , multe intrebari isi cauta raspunsurile, daca tot este iarna, prin nameti... cu drag, Maria

[Maia Maria]

Gabi, multumesc mult...

[Maia Maria]

Lisia, multumesc, multumesc... :):):)

[Maia Maria]

Mihaela!!! tare ma bucur sa iti vad zambetul luminos, sunt tare fericita sa te stiu aici langa mine... multumesc

[Maia Maria]

nutzu, ma bucur daca iti place, trecerea ta lumina...

[Maia Maria]

Sofi, iubire, tare ma resfeti...iti multumesc din suflet!

[olteanu cristian]

Poemul tău este ca o pictură . Crează imagine . Trebuie citit şi recitit pentru a desluşi toate tuşele . O dragoste neâmplinită  ? Mă-ndioesc . Te întreb :  e fotografia ta postată pe blog ?

cristi

[Gabriela Grădinariu]

Ahotnic cu sens de pasionat, dornic. Patima codificata in versuri naucitor de frumoase! Admiratie!

[Vasilisia Lazăr Grădinariu]

Frumos, Maria! Multă sensibilitate.

[Sofia Sincă]

Maria, acest poem vast şi superb este o lecţie, cum ar fi trebuit să sune poezia pentru concursul cu tema ''Alb hoinar''. Dacă ai fi avut drept să concurezi îţi dădeam nota 12 cu felicitări.

În afară de faptul că e superbă şi plină de emoţii, de sensibilitate poezia are o savoare deosebită. Felicitări, Maria!

Am găsit două incoveniente: ''vroiam să-mi dai sărutul'' - voiam (ah ardeleanul!) şi ''ahotnic'' - habotnic cred că ai vrut.

Între timp am aflat ce înseamnă AHÓTNIC, -Ă, ahotnici, -e, adj. (Reg.; adesea substantivat) Dornic, lacom; îndrăgostit, pasionat. Scuze!

Am citit cu deosebită încântare, Sofy!