Flamură de stea

[Vasile Ionac]

Am umblat prin piețe și prin târg, ades,
M-am vândut pe-o rană, m-am uitat pe-un vers,
Am bătut poteca apelor cu dor
Și-am băut, de sete, numai din izvor.

Îmi colind câmpia traiului stingher
Răscolind cu pasul umbra unui cer,
Ce-mi arată steaua cea de răsărit
Pe unde femeia nu m-a bănuit.

Din atâtea vise, las în urma mea
Coli întregi nescrise, colbul dintr-o stea,
La ferești, distanță, umbre pe lumini
Și, ca o-ntâmplare, foste rădăcini.

Nu striga un nume, astăzi, draga mea,
Nu zidesc palate largi de tinichea,
Doar măresc măsura prispelor de dor
Când, din nopți se-nnalță clipe de amor.

Poate vii de-o clipă, poate vii de-o zi,
Poate pleci spre altul, însă, orice-ar fi,
Eu te port în suflet ca pe-un cald parfum
Azi, ca-ntodeauna, mâine ca și-acum.

Hai, mai dă-i o șansă faptului că sunt
Humă prea terestră, umed vag prin prund,
Roșu de mușcată, chiar și calciu-n os;
Știi? Și un balaur poate fi frumos… 

[OTILIA KLOOS]

Balaurul e chintesenta vartejului din psyche

[Vasilisia Lazăr (da Coza)]

Din atâtea vise, las în urma mea
Coli întregi nescrise, colbul dintr-o stea,
La ferești, distanță, umbre pe lumini
Și, ca o-ntâmplare, foste rădăcini.

Oooo, dar și câte coli scrise!...

Reverență, maestre!

[Nădejde Angelina]

Reverenţă!

[Sofia Sincă]

Impresionant. Creezi stare poetică, aduci melodie și frumos în versuri. Impresia de iubire pierdută îți dă farmecul  abandonatul melancolic. Singurătatea şi tristeţea pusă în versuri seducătoare te duce în ipostază de îndrăgostit fără speranţă.

Am citit și am admirat!

Sofy

 

[Ion Lazăr da Coza]

băut > sorbit

Doar măresc măsura prispelor de dor

Reverență!

da Coza

[gina zaharia]

Ai băut  esența stelelor de pază,

De aceea astăzi cântecul ți-e rază;

O așezi pe drumuri, treci cu ea prin jar

Și trăiești albastrul fără de hotar...

Cu admirație,