Extrospecția

[Adina Speranta]

(acceptarea unicității este condiția de bază a unui studiu corect)

Dincolo de ploaia rece și de amintiri,

dincolo de soarele crud și de gânduri

este lumea, un amalgam ciudat de forme

pe care încerc să le înțeleg,

să le clasific după criterii bizare

de parcă de asta ar depinde existența mea.

În toată această imixtiune

rețin numai formele care-mi plac

încercând a mă dezice astfel de tot ce este negativ

aprofundând, inconștient, tocmai negativismul.

Dincolo de tot ce înseamnă rațiune și adevăr

m-am scufundat în percepția greșită a faptelor,

am ridicat ziduri, nu pentru a mă feri de alții,

ci din contră, pentru a-i ocroti.

Nimic din partea lor

nu mă înspăimanta mai mult

decăt o introspecție esențială

al cărei rezultat, anticipat dealtfel,

ar modifica structural sistemul valoric.

Privirea în exterior este o tergiversare

a înțelegerii propriei ființe,

o experimentare a modului de analiză ulterioară

care poate avea ca rezultantă

flagelarea sau exacerbarea ego-ului

prin metode comparative total eronate.

Astfel, amân la nesfârșit călătoria

de teamă că nu voi întâlni pe nimeni.

22.11.2016

[Adina Speranta]

Mulțumesc tuturor pentru popas. :)

Aș putea da exemplu poezii scrise în același mod ale unor poeți consacrați și care sunt considerate poezii.

Nu este decât un poem în proză în care am expus o stare a mea. Stare pe care nu am simțit nevoia s-o încarc cu metafore sofisticate ( că nu îmi era greu ). Întreaga construcție este legată , ea urmărește o singură idee concretizată la final. 

Apreciez în mod sincer cuvintele tuturor celor care au comentat. :) 

Cu drag de voi toți! :) 

[Sofia Sincă]

Un eseu ceva mai metaforizat. S-au folosit expresii tehnice, selective, neologisme, bine aplicate. Scris frază după frază va deveni un  eseu plăcut.

Dar poezie deloc.

Sofy