te-ai îmbrăcat relativ
în lumina murdară
ţi-ai aşezat migălos
zâmbetul malefic
şi nici nu m-ai sărutat
de atât adio
abia puteam să privesc
încleştat de amintiri
sub rochia ta
strălucea ceva
mai puternic
decât verigheta stricată la cerc
de pe noptieră
inima ta sport decapotabilă
bătea sincron cu big ben
grăbit să caut o câmpie roșie
plină cu jurămintele tale
am adormit din nou
în plină amiază crepusculară
cu mirosul tău
prin neuronii mei dependenți de tine
m-ai deturnat
Adaugă un comentariu
multumesc, domnule da Coza!
Pătimașă poezie de dragoste, originală.
da Coza
Pentru cei care doresc să susțină acest site, DONAȚII la:
RO45CECEB00008RON1057488
titular cont: LAZAR VASILISIA
(CEC Bank)
*
DONATORI,
începând cu septembrie 2021:
© 2022 Created by Ion Lazăr da Coza.
Oferit de
Embleme | Raportare eroare | Termeni de utilizare a serviciilor
Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al ÎNSEMNE CULTURALE !
Alătură-te reţelei ÎNSEMNE CULTURALE