culoarea vorbei

[Vasile Pin]

       se ia o cioarã din cer şi se face luminã
        sau nod de-ntuneric
        se ia cioara din ochi şi se face piatra neagrã
        sau pãcatul însuşi
        se iau ciorile din culoarea neagrã şi se fac îngeri
        sau arginţi de-o idee
        se ia culoarea neagrã de pe culoarea cioarã şi se face speranţa
        ca o lacrimã neagrã
        se pune culoarea cioarã pe o cioarã şi luna intrã-n pãmânt
        ca o speranţã sub o aripã
        se pun toate ciorile pe culoarea neagrã şi se deschide ochiul
        ca o aripã înlãuntru de zbor
        se pune ochiul pe cioarã şi se trezeşte lumina
        ca un zbor înainte să zboare
        se pune lumina pe cioarã şi se sparge o stea
        tolãnitã pe umbra cuvântului

[Vasilisia Lazăr]

Waw, câte poți face cu o cioară atunci când ești poet!

[Ion Lazăr da Coza]

Mi-a plăcut cioara ta... mai ales că nu-i pe gard.

da Coza

[Chris]

Imagini create din lumini şi umbre!

citit cu plăcere,

[Sofia Sincă]

Foarte interesante imagini ai clădit din ''culoarea vorbei'', deşi doar în alb negru, ştiind că cioara este neagră. Păcat însă, că şi pe mine mă duce gândul la ideea lui Nichita, ''Lecția despre  cub". Chiar dacă poeziile sunt destul de diferite.

Am citit cu plăcere, Sofy!

[Gabriela Grădinariu]

 Mi-am amintit de " Lecția despre  cub"  a lui Nichita . Imagini  superbe!

[gina zaharia]

Câte nuanțe putem împrumuta ciorilor când vrem să le înălțăm crezul! Orice negru-profund poate primi binecuvântarea luminii prin cuvânt.

Prețuire!

[Rodica Lupu]

....iar eu pun cuvântul pe cioară și rezonez cu toate culorile! Interesantă și plăcută culoarea vorbei!