Cu tălpile goale

[Iordachescu Dragos Nicolae]

Motto: Eli, Eli lama sabachthani...

 

 

                                      

                                                   Cătălinei

 

 

Uneori, ar pământul cu tălpile goale,

cu degetele scrum...

găsesc pietricele,

rădăcini dintr-un timp măcinat în ascuns;

scurm,  dâre negre

mi se prind în unghii...

şi ochii, ochii îmi ard în orbite.

 

Văd stele prin plasturi de foc,

iar liniştea, liniştea e tăcerea unui vreasc

ţintuit la poalele infinitului,

ca trecutul albit pe o tâmplă.

 

Uneori, sunt pământul cu tălpile goale

şi strig:

 

- Călătorule, călătorule... unde eşti...

 

Ai plecat fără mine!

[Iordachescu Dragos Nicolae]

Ion,

Îţi mulţumesc mult pentru lecturarea textului ca şi pentru cuvintele lăsate în pagină! Mă bucur dacă îl consideri interesant.

Consideraţie,

[Ion Lazăr da Coza]

Poezia are multe valențe. O remarc pe aceasta: suflet-humă. Când predomină un element, când celălalt... Iar când ajungi să constați că: Ai plecat fără mine!...
Interesant.

da Coza

[Iordachescu Dragos Nicolae]

Îţi mulţumesc mult, Alexandru, pentru compliment. Nu, nici pe departe, sunt la început cu versul liber.

Sunt încântat dacă ţi-a plăcut!

Cu stimă,

[bolache alexandru]

Superb! O poezie în stil de mare scriitor! Îmi place!

[Iordachescu Dragos Nicolae]

Ada,

Îţi mulţumesc mult! Mă bucură trecere şi aprecierea ta!

Complimente,

[Iordachescu Dragos Nicolae]

Vă mulţumesc, doamnă Sincă, pentru lecturarea textului meu şi pentru cuvintele de apreciere lăsate în pagină! Sunt onorat!

Complimente,

[Sofia Sincă]

Superb! Ideea mistuitoare de mântuire prin autoexorcizare, ideea de a învăța de la pământ cum se pârjolesc crinii suavi ai sufletului. Îmi place ideea de contopire cu pământul care ne-a dat viața și ne-o întreține. Și îmi place mottoul care pică foarte bine cu micul poem.

Felicitări!

Sofy