corole în lumina îngăduitoare

[Floare Arbore]

fiecare vers e un pas în lumină,
cu urme adânci care nu pot fi șterse,
se manifestă în mine voința divină,
creez pentru oameni principii diverse.

ador această lume plină de virtuți,
universul iubirii în mine glăsuiește,
se extinde liniștea în codrii abătuți,
Sfinxul din cuvinte în Carpați domnește.

pe petale de crini scriu a verii poezie,
și îngeri pictez pe-a razelor corole,
fluturi transferă-n mine o dulce frenezie,
zidesc un ideal măreț, ca meșterul Manole.

îi sunt poeziei gazdă primitoare,
sub corola de lumină îngăduitoare.

[bolache alexandru]

Versuri îmbrăcate în raze de lumină pe alocuri îmbracă și haina unei poezii!

[Floare Arbore]

dragă Vasilisia, eu m-am împrietenit cu poezia într-un mod inedit, regret că nu ajunge la sufletul tău.

[Floare Arbore]

d-le Grig, este o onoare faptul că sunteți prezent în sufletul meu liric.

vă mai aștept cu drag și prețuire.

[Grig Salvan]

Corole de lumină, petale de flori, îngeri, iubire, fericire și dorință de nemurire, un „arsenal” poetic deja binecunoscut. E, într-un anume fel, bine că sunt și astfel de universuri poetice idilice, pe lângă toate celelalte.

[Vasilisia Lazăr]

creez pentru oameni principii diverse.

Unii oameni ar vrea și ceva poezie. Eu, de exemplu.

[Mihai Katin]

zidesc un ideal măreț, ca meșterul Manole....dar  Ana....Ana  unde este?....poate:

sub corola de lumină îngăduitoare pentru   ca   asa  cum  spuneti:

fiecare vers e un pas în lumină,....de retinut !

[Floare Arbore]

dragă Monica, sunt onorată de faptul că apreciezi sufletul meu. te mai aștept cu drag și prietenie.

[Floare Arbore]

dragă Eleonora, mă bucură faptul că ai rezonat cu sufletul meu. te mai aștept cu drag

[Monica Pester]

Extazul este trăsătura tuturor poeziilor tale, Floare ! 

Mi-ar place să nu te schimbi. Ești o referință.

[Jeler Eleonora Maria]

Fiecare vers e un pas în lumină/ cu urme adânci care nu pot fi șterse, ... fiecare vers rămâne întipărit în memoria noastră, fiecare vers ne aduce lumină.