Cât e de trist

[Petre Ioan Crețu]

 

dacă aș fi știut aș fi plecat de mult

din drumul tău pe drumul meu

așa am stat agățat de speranță fluturând

până când m-am subțiat

și m-am făcut totuna

cu praful cu drumul plin de pământ

atât de mult m-am uitat

încât nici nu mă mai puteam chema pe nume

și nici nu mai știu de exist

of, ce trist este cât este iubito de trist

 

tu îți fluturai pleoapa subtil

creșteau inocențe până la cer

și ne izbeam de ele cochet și cu stil

treceau asistente albastre în echer

pe bicicletele lor roz în zbor

tot zuruind pe holuri de zor

viscolea peste tot cu feșe seringi

sunt Doamne rana pe care tu ningi

cu îngeri deocheați și nimfe cât poarta

și te joci Doamne cu mine de-a soarta

printre ruini*

 

ce trist e când nici nu mai ai ce muri

cât este de trist iubito nici măcar nu știi

 

*)ruin(i) sau muşcatul dracului, călugărişoară, şopârlaiţă, floarea văduvelor, plantă

[Sofia Sincă]

Romanticule! Ești incurabil!

Pentru ritm, la ultimul vers lipsește un, măcar.

Mult mai mult sens au versurile recitate sub ritm de chitară. Dar trebuie duse la videoclipuri.

Am audiat cu deosebită plăcere... și m-au prins...

Sofi

[Petre Ioan Crețu]

Nu, nu asta Mihaela. Am spus că am postat și versurile pe pagina youtube :)

Mulțumesc  Vasilisia.

[Vasilisia Lazăr]

Oooo, superb! Mă bucur să vă cunosc și această latură. Felicitări!

Duceți videoclipul și la videoclipuri, ca să rămână și acolo.

http://insemneculturale.ning.com/video/video/addEmbed

[Mihaela Suciu]

Pic, înainte de a posta, ai posibilitatea să previzualizezi.

[Petre Ioan Crețu]

Nu mi-am dat seama  Mihaela. Versurile erau pe Youtube. Acum am remediat.

[Mihaela Suciu]

E superbă!

De ce nu scrii versurile și pe urmă să pui link?

https://www.youtube.com/watch?time_continue=3&v=XBO0BaFaKh8 

În felul acesta, cititorul poate să se oprească asupra unui vers, mai mult. Zic și eu.