În căuşul palmelor mele privirea ta
s-a ghemuit asemeni unui fulg
o simt citindu-mi limita de vârstă
drumul spre adevăr sau minciună
îi simt arderea nestatornică în riduri
gesturile apar ca la o nuntă de fluturi
între suflet şi gând există un loc gol
rezemat de speranţă îmi imaginez
prezenţa ta atingerea ta respiraţia ta
ritmul grăbit al bătăilor inimii
tălpile pline de toamnă pe drumul aşteptărilor
{oare ce anotimp urmează dincolo de singurătate}
multe vise pierdute în nisipul clepsidrei
nemilos nestatornic măsurând veşnicii
o cărare prin lacrimi cu parfum de tristeţe
cununii fără verighete între cuvinte nerostite
împlinirea unei iubiri în ultima ei destrămare
îmi ascund nerăbdarea în buzunarul inimii tale
vine o vreme când vei căuta mărunţiş
aşa vei înţelege că fără mine nu vei primi
niciodată întregul
Adaugă un comentariu
Va multumesc cu sufletul tuturor pentru minunatele aprecieri!
Va iubesc si va respect!
Când două inimi stau aproape fiecare simte identitatea celuilalt ca pe un punct de sprijin.
Poem cald, sensibil, unde ideile și sentimentele se împletesc perfect.
Am citit cu plăcere!
Sofy
Ce rost au acoladele?
Final frumos.
da Coza
Frumos. {oare ce anotimp urmează dincolo de singurătate} O întrebare la care e bine să nu afle nimeni răspuns...
Pentru cei care doresc să susțină acest site, DONAȚII la:
RO45CECEB00008RON1057488
titular cont: LAZAR VASILISIA
(CEC Bank)
*
DONATORI,
începând cu septembrie 2021:
© 2022 Created by Ion Lazăr da Coza.
Oferit de
Embleme | Raportare eroare | Termeni de utilizare a serviciilor
Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al ÎNSEMNE CULTURALE !
Alătură-te reţelei ÎNSEMNE CULTURALE