Călăul şi-a îmbrăcat rochia de ceremonii
în faţa spectatorilor adunaţi în piaţă
trebuie să arate bine
spectacolul în care e protagonist
se desfăşoară în direct
pâine şi circ
oferta generoasă a iubirilor
a tuturor iubirilor neterminate cu
isaiia dănţuieşte
mulţimea îşi începe freamătul
simte mirosul fricilor mele
gustul singurătăţilor ghilotină
pe care le va declanşa
execuţia
prin aglomeraţie îşi face loc fluviul
apele tulburi mă vor lepăda
lângă eşafod
cinci trepte
cinci trepte mai lungi decât o eternitate
mă despart de ea
călăul în rochia de ceremonii
lustruieşte lama singurătăţii
buchetul de romaniţe din mână
seamănă din ce în ce mai mult cu irişii
din parcul spitalului
sunt mov şi miros a tuse
şi a toamnă
a moarte miros
călăul îmi zâmbeşte a încurajare
pare a-mi spune
că şi el a trecut prin ce trec eu
mă minte
cum o face mereu
bine am venit, singurătate !
Adaugă un comentariu
Superb și aici!
Iarăși un briliant din lirica lui Gherbăluță N. Gabriel!
da Coza
Buchetul de romanițe îi va schimba menirea călăului, e mult prea diafan pentru o singurătate perfectă:)
Foarte frumos! Am citit cu plăcere!
dumneavoastra sunteti cititorul-aveti dreptate- eu sunt autorul...
u l-ai mai citit sofy,e scrisazi noapte. ai recunoscut motivele...calau condamnat,buchetul de romanita!
Un poem superb! Construit pe elemente dure, pe simţiri profunde care duc la crisparea sufletului, un amestec năucitor de iubire şi agonie... antiteză, discrepanţă solidă între călău şi buchetul de romaniţe...
Dar, îmi aimntesc că am mai citit-o. Nu ştiu dacă aici sau în altă parte.
Însă şi atunci ca şi acum admir!
Sofy
fără ultimul vers, adică îmi explicaţi textul, eu sunt cititorul acum nu dumneavoastră,
© 2023 Created by Ion Lazăr da Coza.
Oferit de
Embleme | Raportare eroare | Termeni de utilizare a serviciilor
Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al ÎNSEMNE CULTURALE !
Alătură-te reţelei ÎNSEMNE CULTURALE