Ataraxie

[Karate-ka]

Nu-ţi face griji! Nu o să fiu geloasă
Când o să pleci la braţul tău cu ea.
Şi n-am să vă urez o grea angoasă,
Ci fericirea scrisă-n cartea mea.

Nu mai tânjesc să vin şi eu cu tine;
Te-am admirat atât cât te-am iubit.
Acum mi-e împăcare şi mi-e bine
De când cuvinte nu ţi-am mai cerşit.

Mai scriu şi azi, dar nu e despre tine,
Ci-n file-ntregi aş vrea să pot să uit
Că nu te am şi nu eşti pentru mine,
Că în iubire nu am biruit.

Din artă şi gunoiul permanent
Îmi va rămâne dragostea impură.
M-am împăcat cu gândul meu dement
Că-n suflet nu-i decât harababură.

[Laurean Mihai Gherman]

Ataraxic :)

[Vasilisia Lazăr]

Versuri calde, umane. Doar versuri.

Cu drag,

[Ion Lazăr da Coza]

ATARAXÍE s. f. 1. (Med.) Stare bolnăvicioasă de pasivitate a unui organ sau a unei funcțiuni. 2. Concepție filosofică idealistă din Antichitate care susținea că omul trebuie să tindă spre o stare de perfectă liniște sufletească prin detașarea de frământările lumii.

nu-i decât harababură.

da Coza

[Roza Dinvale]

Mi-a plăcut foarte mult această poezie de o rară profunzime, sinceritate dilematică reflectând misterul feminin (sper sa nu fiu considerată bombastică) dar sclipitoare în contextual platitudinilor din poezia internetului.

Elerganța versurilor și inteligența exprimării e cuceritoare.