aspecte idealiste

[Floare Arbore]

îmi duce vântul gândurile în depărtare,
peste tot în lume sunt mari șantiere,
fiecare om trudește să facă avere,
să treacă toată sărăcia în uitare.

eu trec prin filtrul rațiunii bune, rele,
dar în lume transfer doar speranță,
stăpânesc o ancestrală cutezanță,
mentorii mei sunt soare, lună stele.

vreau să transform umbrele în lumină,
înțelepciunea mea a ajuns departe,
nu mi-e teamă de demoni, de moarte,
puterea mea constă în iubirea divină.

eu nu am să renunț la al meu ideal,
sunt un vis al lumii devenit real.

[chindea maria elena]

Acceptare și alchimizare a atingerilor vieții! Fiecare după înzestrare și putirință! :) Suntem ceea ce dăm voie să expansioneze spațiul din noi! Aceasta e definiția curajului și puterii! Spor!

[Mihai Katin]

eu trec prin filtrul rațiunii bune, rele,
dar în lume transfer doar speranță,... o  marturisire  care  inobileaza  spiritul   si   caile  vietii!

[Floare Arbore]

dragă Tudor, sunt impresionată și încântată de comentariul tău, te mai aștept cu drag  și cu altă ocazie. un an plin de bucurii și realizări frumoase îți doresc.

[Tudor Cicu]

Păi, nu renunța, ar fi păcat! În acest „vis al lumii” ne zdrențuim sufletele cu toții. Altfel viața se depărtează ca un vis de fiecare dintre noi. Trist ar fi să nu găsim cheia la tot ce ni se întâmplă: „eu nu am să renunț”, căci prin poezie ne vom sprijini, unii altora, aripile pentru zborul la care visăm. Într-o zi, parcă te văd săltând pe aripi sub această cheie.  Odată găsită vom găsi și răspunsul la toate întrebările.