Aproape de adevăr

[Vezi blog]

Văd curcubeu deasupra cascadei ancorând
şi-ncerc să-l ating imaginar cu mâna,
cu sufletul, te văd purtându-l pe frunte
şi trupul tău e format din apă şi lumină,
eşti frumoasă ca o lacrimă în ochi fericiţi,
natura zâmbeşte prin fire de iarbă, prin stropii
căzuţi pe umeri de pietre cioplite
şi cred că, dacă ţi-aş întinde mâna
m-ai prinde şi m-ai transforma în ecou,
ai umple văzduhul cu mine şi când îţi va fi dor
vei trimite vulturii să mă adune sub aripi,

văd floarea-de-colţ tremurând în bătaia vântului,
frumuseţea ei crescută din duritatea
stâncilor cu suflet, strigătul ei spre lume
înălţător imn al preţuirii,
toate crescând sub arcul acestui minunat
curcubeu ieşit deasupra cascadei între viaţă şi abis,
tu m-ai rugat s-o numesc iubire
şi mie mi-a fost întotdeauna teamă s-o strig!

[x]

Angelina iti multumesc pentru lectura si aprecierea facuta!

Cu mare drag!

[x]

Augusta esti minunata, multumesc de apreciere!

Cu pretuire!

[x]

Domnule da Coza mereu uit de cratima, iertare, multumesc mult pentru comentariu!

Cu pretuire!

[x]

Multumesc Sofi pentru comentariu, ai dreptate, am facut modificarea!

Cu drag si pretuire!

[Chris]

Da, foarte frumos domnule Ungureanu.

Şi eu fac aceeaşi observaţie ca şi Sofia, primul vers aşa l-am citit mai bine.

Citesc cu plăcere ce scrieţi :))

[Ion Lazăr da Coza]

floarea de colţ > floarea-de-colţ

Multe metafore și comparații reușite. Remarc:

eşti frumoasă ca o lacrimă în ochi fericiţi,

da Coza

[Sofia Sincă]

Călătorind cu tine prin magia imaginaţiei, fiori străbat gândul. Romantismul strecurat cu generozitate în vers, dă profunzime poemului.

Văd curcubeu deasupra la cascade ancorând - însă acest vers cred că trebuie modificat, e cam alambicat, George. Văd curcubeu deasupra cascadei ancorând - cred că e mai corect. În fond este vorba de o singură cascadă, cea de dintre viaţă şi abis, ai spus.

Oricum apreciez poemul!

Sofy

[x]

Multumesc Mihaela pentru superbul comentariu!

Cu pretuire!

[Mihaela Roxana Boboc]

Frumoasă imagine a florii de colț, mai ales spre partea a 2-a poemul capătă valențe originale. Uneori teama e cel mai greu de trecut!