Nu prididesc să gust amarul din palmele
unui zvon
cum că însuși privilegiul de a ne mai socoti
primăveri ale chipului și asemănării cu Dumnezeu
este luat peste picior
în maculatura mondenă.
Intru forțat de împrjurări sifilitice
în rezonanță cu găurile dintre buci insensibile
la orice formă de ”Hai sictir!”.
Ce văd și aud acolo întrece
scârba de la care abia se abțin
îngerii condamnați să suporte
viața după bunul-plac al iadului terestru.
Adaugă un comentariu
Iadul terestru, prin ochi poetici.
Expresia licențioasă, ca și întreg mesajul poemului le pun pe baza revoltei autorului pentru ceea ce duce astăzi societatea în spate, ca și răsfrângerile acestora asupra ei. Ce e obligată să ducă. Nu mai există decență, totul e la vedere, nimic nu mai e normal.
Ultimele două versuri explică aceste elemente sodomice.
Apreciere!
Sofy
împrjurări > împrejurări
Ușor scârbit de... iadul terestru, poetul recurge la un limbaj ceva mai colorat, însă nederanjant, zic eu.
da Coza
Licenşios limbaj:,,împrjurări sifilitice
în rezonanță cu găurile dintre buci insensibile
la orice formă de ”Hai sictir!”."
© 2023 Created by Ion Lazăr da Coza.
Oferit de
Embleme | Raportare eroare | Termeni de utilizare a serviciilor
Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al ÎNSEMNE CULTURALE !
Alătură-te reţelei ÎNSEMNE CULTURALE