Am fost acolo

[Bircea Marian]

Cum plouă liniștit, acum, la mine-n minte,
Și lacrimile ploii se preling încet, nainte,
Dar, nu a fost așa mereu. Am avut lupte,
Cu demonii ce-au stăpânit sufletul meu.
Cu îndoielile mereu chinuitoare, cu rele,
Și cu nedreptăți cât cerul, cu patimi arzătoare,
Cu răutăți ce dor, cu ura grea ca fierul.
N-am coborât în grabă, am lunecat încet
Pe drumul spre infern, domol, câte-o silabă,
Puțin câte puțin, spre chinul meu etern,
Atunci când am ajuns la fund, în groapă.
Am fost acolo-n Iad, știu cum arătă,
Cu sunetul de sticle goale-n dimineață,
Cu gura încleiată-n greață, când căutam febril
Câte-o țigară. Aveam numai chiștoace,
Înecate-n scrum, iar bani, deloc, ca să plătesc
Amanta. O bere proastă, un rachiu scârbos,
Orice putea să m-amețească, să-mi ia foamea.
Ce simplu te seduce, cât de ușor te pierzi,
Te prinde-n mreje, te rupe, te reduce
La un nimic nevolnic, lemn pentru găteje.
Sunt clipe-n care, e tare deznădejdea,
Ori scârba către tine este atât de mare.
Atunci a fost momentul, să ies din
Din groap-afară, mă-ncânta sentimentul,
Că am abandonat-o deși ea-n mine, ară.
Știu cum arată Iadul. Să mă întorc? Nu vreau!
Când am plecat, mi-am zis atât: Nu beau!

[Bircea Marian]

Domnule Bolache Alexandru, vă mulțumesc pentru lectură și apreciere.

[Bircea Marian]

Stimată doamnă Vasilisia Lazăr, vă mulțumesc pentru lectură și recomandari.

[Bircea Marian]

Doamnă Monica Peșter, vă mulțumesc și sper să fie de folos.

[bolache alexandru]

O poezie care descrie lupta cu demonii, o poezie destul de reușită mie mi-a plăcut!

[Vasilisia Lazăr]

O luptă cu viața, dar și cu propriii demoni, cu viciul. Conștientizarea acestuia reprezintă drumul spre vindecare, ceea ce s-a și întâmplat. Un poem cu mesaj și imagini bune, inconfortabil. Un poem despre lupta aceea de a ieși „din fundul puțului” afară, la lumină. La formă încă mai aveți de lucru. Acestui poem i-ar fi stat mult mai bine să fie liber. La stil mă refer. Căutarea de rime, aleatorii și acelea, căutarea unei anumite cadențe a ritmului, care de fapt mai mult încurcă, fiindcă nu se respectă întrutotul, toate acestea nu fac decât să încorseteze. Lăsați-l liber, lăsați-l să curgă așa cum vine...

[Monica Pester]

Mesaj dur, în formă rece ce plesnește cu forța unei ploi de toamnă!. 
De-ar fi de folos...

[Bircea Marian]

Domnule Mihai Katin, vă mulțumesc pentru lectură și sfaturi. Am scris cu gândul la cei care sunt obligați să-și înfrunte demonii dați de viciile de zi cu zi.

[Bircea Marian]

Domnule Petruț Dan, vă mulțumesc pentru lectură și observații.

[petrut dan]

Din nou un final remarcabil, un poem manifest ca să zic așa în care fondul uneori o ia înaintea formei, dar un poem ce transmite și asta contează, pe mine m-a convins deși nu atât încât să zic la fel ca autorul la final mi-a plăcut, stimă!

[Mihai Katin]

Cum plouă liniștit, acum, la mine-n minte,
Și lacrimile ploii se preling încet, nainte, acest   prolog   este  poate  singura   zona  lirica   a prozei   de  marturisire fara  menajamente   a  trecerii prin  purgatoriul   unui  viciu  sau  al  unor  vicii umane

Despre Iad...nimeni   nu  cam  stie  dar   variantele   lui  cotidiene  sunt   de o  atrocitate extraordinara...