Aburi de toamnă

[Rădița Răpeanu]

Toamna inimilor bete cântă pe sub felinare

Adăpându-și fericită sufletul în zbor de fluturi,

Luna sfârâie pe cer, ca un seu de lumânare,
Un parfum de calomfir ne îndeamnă către birturi.

Toamna inimilor bete, în odăjdii de aramă,
S-a culcat pe pat de ierburi și fântâni de infinit
Asaltând, c-un fel de teamă, mustul viilor din cramă,
De-a înnebunit pustia și călugării din schit!

Toamna inimilor bete chefuie pe caldarâmuri
Sângerând carminul frunzei peste trupul amorțit,
Plopii cântăresc uiumul vămilor dintre tărâmuri,
Zilele își cern făina și dospesc spre asfințit!

[Rădița Răpeanu]

Chapeau bas, Ion Lazăr da Coza!

[Ion Lazăr da Coza]

b. virgula se pune în faţa lui „şi” adverbial sau a conjuncţiei „şi” :

Personal, iubesc pe toţi oamenii, şi pe cei simpli, şi pe cei aleşi.

Într-adevăr, şi pe regimul lui Ceauşescu, şi pe regimul acesta…

c. se mai pune virgulă înaintea lui „şi” când are valoare adversativă ca „iar”, „însă”, „dar”

Reîntoarcerea la literatură, şi nu ca încercări sezoniere…

Nici n-a început bine campionatul, şi pe ordinea de zi…

d. se foloseşte virgula în coordonarea copulativă când părţile de propoziţie sunt legate prin locuţiunea conjuncţională „precum şi”:

Dezbaterile privind reforma, precum şi măsurile ce se…

Datorită metodologiei predării limbilor străine, precum şi datorită…

e. când e o enumerare: 

Am și casă, și masă, și iaht, și avion, și visuri. 

Este evidentă grija autoarei de a scrie cât mai frumos, iar asta-i reuşeşte adesea! 

Of, virgulelor!...

da Coza

[Rădița Răpeanu]

Mulțumesc fetelor pentru momentul de degustare, băieților se pare că nu le-au ajuns încă miroznele toamnei în pahare, deci încă e tulbur' vinul! :)))

[Sofia Sincă]

Ne-ai aburit... ne-ai aburit cu frumos, cu splendoare toamnei, pusă într-o postură originală, deși aburii de tulburel există de când lumea. Important este cum se pun în vers.

Am citit și m-am delectat!

Sofi

[Rădița Răpeanu]

Tot ce ne ajută și este de învățat, fie primit! Asa că vreau să îi mulțumesc doamnei Veronica pentru semnul de apreciere, lectură și nu numai! Cu drag, 

[Veronica P. L.]

Fara indoiala, poezia este meritorie si mi-ar fi parut rau nu n-o fi putut evidentia numai din cauza unor virgule. da, poezia in sine merita toate laudele. 

Treaba cu virgulele e bazata pe niste reguli, dar multi au un "simt" al lor. Pentru cine nu are simtul lor, in poezie  se poate renunta la puctuatie. Pentru proza, nu se pune virgula

- intre subiect si predicat ( Ex: "Prietena mea, s-a dus la cinema". Suna bine? Nici gand!)

- intre predicat si complementul direct (Ex: "Am cumparat, faina". Nici asta nu suna bine!)

- inainte de conjuctia "si" ( spre deosebire de limba engleza, unde, cand e vorba de o enumerare, se puune inainte de "and" - adica si). 

In rest, regulile, chiar daca pe ici pe colo nu sunt toate respectate, sunt uneori mai putin deranjante decat cele mentionate mai sus.

Multumesc autoarei pentru rabdarea de a ma fi ascultat. Si felicitari pentru talentul ei! 

     

[Mihaela Popa]

frumos!

[Mihaela Suciu]

M-ai aburit! :) Îmbătător versul tău lung! Bravo, Rădița!

Și eu, Vero, am o problemă cu virgulele, nu că nu m-aș strădui, dar sunt scăpări. Oare în proză nu s-ar putea renunța la ele?

[Valeria Merca]

Zilele își cern făina și dospesc spre asfințit! Mi-a plăcut teribil imaginea aceasta. În spatele acestor versuri reunoaștem o personalitate puternică.

[Veronica P. L.]

Imaginile sunt frumoase. Mi se pare însă că mă străduiesc degeaba să comentez, mă izbesc de o surditate absoluta (nu numai la postarea de fată, dar și la alt utlizator, căruia, de exemplu, îi spun că genitivul nu prea se folosește în poezie, după care postează un poem plin ochi de genitive!

Aici, în primul vers al primei și ultimei strofe, e o eroare gramaticală importantă, pe care v-am mai semnalat-o chiar dv: nu se pune virgulă între subiect și predicat. Și, dacă cineva nu e sigur că știe toate regulile virgulelor, de ce n-ar renunța complet la ele? 

Cred ca suntem pe un site în care este cerut respectul pentru limba română corectă. Virgula între subiect și predicat nu poate fi considerată ca "licență poetică". 

Traiesc in Canada de 37 de ani, dar am rămas cu același respect și rigurozitate în folosirea limbii române corecte. Macar aici, în poezii, să-i păstrăm integritatea și frumusețea, nu?