3D

[Angi Melania CRISTEA]

 

stare de urgentă și nicio știre fără Covid19

simt nevoia să mă așez ca la Roma pe treptele universității

este atât de cald încât  mi s-a topit declarația în buzunar

și voi fi din nou un looser care își riscă libertatea

sunt la curent cu morțile antologice din timpul pandemiei

când sufletele lui Gogol zac la groapa comună

numai mănuși și măști infectate

vezi peste tot ca în filmele 3D

de parcă aici poți trăi de 7 ori câte 7 vieți

cu drone care identifică viruși

/www.epidemie.ro/

 

până și poezia a devenit un fleac

ce nu mai poate fi gustat

când între anumite ore

trebuie să stai în casă și să răsucești

curcubeul zilei

peste impostură și rutină

dintre toate cea mai tristă parte

este aceea cu distanțarea

eu și restul lumii//un univers de o mie de leghe sub mări

în care recompun din memorie

autostrăzi smiley face adunări publice

tot ceea ce poate fi mai simplu și mai uman

într-un timp de turbulențe

ne-a afectat lipsa de emoții atât de mult

încât conviețuim din ce în ce mai linear cu arta

 

[Chris]

poem avangardist ancorat in realitatea actuala, da, pandemia ne-a luat tot ce poate fi mai simplu si mai uman,  foarte frumos...

[Angi Melania CRISTEA]

Mulțumesc, Valeria, Mihaela, doamna Sofia, Vasilisia (și prin tine, domnului da Coza!) 

[Mihaela Popa]

ai zugrăvit foarte bine, Angi, realitatea , cu pana măiastră plină de originalitate

bun revenit!

[Valeria Merca]

... „ne-a afectat lipsa de emoții atât de mult

încât conviețuim din ce în ce mai linear cu arta” - admirație, ANGI!

[Sofia Sincă]

Cât de dor mi-a fost de poezia ta avangardistă, Angi!

Factori de structură actuali, foarte sugestivi, sunt trecuți prin imaginația ta lirică. Suntem ancorați într-0 perioadă dificilă, însingurați, separați mai bine zis. Fapt ce duce la o mediocritate perfectă.

Poemul tău postmodern transmite cu o ușoară undă de ironie dar și savoare poetică, fenomenul acestui blestem mondial și îndeamnă, printre melancolii, la păstrarea a tot ce e nobil. Impresionează prin modul expunerii, dar și prin elementele tehnice folosite.

Ești un talent fermecător!

Cu deosebita plăcere și apreciere, 

Sofi

[Vasilisia Lazăr]

Din păcate, așa este. Covid 19 a subjugat totul. Asistăm parcă neputincioși la această schimbare. Pământul se cutremură sub picioarele noastre și este imposibil de prezis în ce direcție va trebui să fugim pentru a păstra echilibrul. În această situație, conviețuim din ce în ce mai linear cu arta, da. Însă eu cred că ne vom reveni. Omul nu va putea trăi fără artă, chiar dacă ar fi nevoit să o regândească.

Mi-era dor de poezia ta, Angi. Felicitări (și) pentru acest poem, și pentru reușita ta recentă, aceea de a fi recunoscută ca membru cu drepturi depline a lumii noastre scriitoricești! Meriți cu prisosință această recunoaștere. Ion a întrezărit în tine (încă de la început) VALOARE și se vede că nu s-a înșelat.