Reverie albastră

[gina zaharia]

cântă-mi ramură de suflet

repetă-mi colindul din seara

în care tremurau stelele

privindu-ne

n-am reţinut versul de roșu intens

devenise prea repede torţă

şi a dispărut

poate pentru că a înflorit deodată

în culori tainice

 

cântă-mi albastru singuratic

ştiu că te strigă marea

dar fixează o altă distanţă

pentru întâlnirea secretă

din culorile tale se vor naşte viori şi poeme

cât pentru freamătul multor valuri

ce şi-au pierdut surâsul

în troienele timpului

 

sculptează-mi inima în flori de timp

apoi dă-i drumul să zboare cu noi

pretutindeni

să se-nalţe ziduri

pe care să le înţeleagă toţi trecătorii

care știu îmbrățișa valsul

pe scări enigmatice

[gina zaharia]

să plouă pe umerii goi

 

îți port cămașa pe care ai țesut câmpurile
abia a înflorit
e sălbatică și interesantă
cu fiecare petală ce adoarme
la pieptul meu
când spectacolul se odihnește în undele
pornite să cuprindă
noblețea pe cerul așteptărilor

am descântat-o la marginea unui râu
să fi văzut cum amestecam cuvintele
într-un joc nebunesc
din care nu înțelegeam mai nimic
fiindcă luna îți tot plimba ochii pe tulpinile serii
și le scrijilea cu numele meu
întreg și bolduit

nu era magie ci setea desprinsă din dorința
de a te deruta
astfel încât să nu-ți croiești drum
prin troienele cosașilor
recuperatorii de culori s-au trezit
negustori la margine de cer
unde iscoadele împart răsplata norilor

să plouă pe umerii goi

vei fi dirijor de concerte fără sfârșit
în zodia mea

Mihai, ultima imagine este un dar pentru Sofy, nu? Vorbește atât de frumos despre lumina din lumină! Eu parcă am mai trecut o dată prin flacăra ei (sau mi-ai încercat atenția vizuală?!!! :))

Oricum e superbă!

[Any Dragoianu]

Dragilor, sunteti la inaltime!

[mihai catruna]

[Sofia Sincă]

Aşa e, Lisia! Sunt de acord cu tine. Tabloul este ca o stampă de goblen...

Lumină în lumină!

[Bonnie Mihali]

Am fi ajuns...cerșetori de ninsori, am fi strâns între ziduri un hohot de dor...

 

felicitari, Gina si Mihai! din nou cuvintele-mi sunt prea sarace pentru a exprima preaplinul sufletului...

[chindea maria elena]

....oricâte distanţe aş fixa de pretutindeni vii cu valul mării şi-asl timpului la cingătoare în mers de arhanghel să vindeci lumea de urâţenie să dai alt chip atingerii luminii dintre malurile inimii! Cu drag, Maria Elena

[Nechita Corneliu]

"...valuri

ce şi-au pierdut surâsul

în troienele timpului..."

Ma trezesc  iarasi pe malul marii si valurile izbesc la nesfarsit, timpul nu are nici o limita iar Dumnezeu e aici ... sculpteaza "inima in flori de timp". Frumos, tare frumos.

Cu prietenie si respect,

Puiu

[Vasilisia Lazăr]

Mihai, aş desprinde această minunată pictură a ta şi mi-aş posta-o undeva ca să o pot avea în permanenţă sub ochi. Îmi dă o stare de bine.

[Vasilisia Lazăr]

Dar ne-am înecat într-un iaz de culori,
tu erai prea albastru, eu - un creion obosit, 
într-o schiță de sare; 
șapte zile am încercat să-mpletim un izvor 
dar săgeți de rugină își scriau un destin 
spre vărsare. 

 

Doamne, Gina, cât de frumos!

[mihai catruna]