Definiție

[Monica Pester]

Singurătatea este

tristețea cercului căruia

nu i s-a calculat suprafața.

Singurătatea este

cearcănul zilei ce se stinge.

Singurătatea este

cochilia părăsită în nisipul

sfârșitului de vară.

Singurătatea este

amiaza toridă în care

trăiești împotriva voinței tale.

Singurătatea este

ziua de naștere a poetului.

Poezia este

singurătatea lumii . . . 

[Valeria Merca]

Sunt de acord cu sugestia Lisiei, și eu v-aș fi sugerat același lucru. Poezia este reușită. Ați definit singurătatea într-o manieră inedită. 

Felicitări!

[Monica Pester]

Mulțumesc mult pentru îndrumări. Am vrut totuși să pun accentul pe trăirea intrinsecă, proprie mie  , a singurătății . 

[Vasilisia Lazăr Grădinariu]

Eu cred că aș fi scris precum am făcut-o mai jos, pentru a evita repetiția „singurătatea este” care, la un moment dat, parcă deranjează puțin. Dar ori cum ați scris dumneavoastră, ori așa, tot frumos este. Felicitări!

singurătatea este

tristețea cercului căruia

nu i s-a calculat suprafața

este cearcănul zilei ce se stinge

cochilia părăsită în nisipul

sfârșitului de vară

singurătatea este

amiaza toridă în care

trăiești împotriva voinței tale

este ziua de naștere a poetului

poezia este

singurătatea lumii

[Ada Nemescu]

Un buchet de definiţii inspirate!

Ochii îs doi și-s triști, d-apoi inima, singură? Grigore Vieru

mereu surprinzătoare!

aDa

Ești singur numai atunci când nu mai ai să-ți spui nimic. Tudor Mușatescu

[gina zaharia]

Foarte frumos! Singurătatea aceasta e strigătul poetei! 

Admirație!