Sete
Cu amurgul strâns în şoaptă
Şi durerea în privire,
N-am să te mai chem vreodată
Şi n-are să te mai mire.
Adunând toamna în tâmplă,
Blând, ştergându-mi gândul plâns,
N-am să ştiu ce ţi se-ntâmplă,
Nici ce doruri ai mai strâns.
Iernile-mi vor fi tăcute,
Doru-mi îţi va părea stins,
Nu-i şti de mi-au fost plăcute
Amintiri care m-au nins.
Dar, curgându-mi în clepsidră
Timpul care mi-a rămas,
Înseta-voi, sunt anhidră,
După ploaia altui ceas.
Adaugă un comentariu
-
Comentariu publicat de Chris pe Mai 25, 2022 la 7:55am
-
frumos, delicat...
-
Comentariu publicat de Mihaela Popa pe Mai 25, 2022 la 12:16am
-
frumos!
-
Comentariu publicat de Herțeg Claudia (Mota) pe Mai 21, 2022 la 4:48am
-
Mulţumesc mult! Ce proprietate a cuvintelor! O analiză care îmi îmbogăţeşte poezia. Recunoştinţă!
-
Comentariu publicat de Ada Nemescu pe Mai 20, 2022 la 9:39pm
-
Foarte frumos! O dârzenie, o autocunoaștere și putere. În același timp extrem de delicată.
Frumos și titlul, simplu și concludent. Te felicit, aDa
Despre
colaborări
link-uri utile
Zile de naştere
Zile de naştere sărbătorite mâine
donații
Pentru cei care doresc să susțină acest site, DONAȚII la:
RO45CECEB00008RON1057488
titular cont: LAZAR VASILISIA
(CEC Bank)
*
DONATORI,
începând cu septembrie 2021:
Activitatea Recentă
Antologiile site-ului „ÎNSEMNE CULTURALE”
© 2022 Created by Ion Lazăr da Coza.
Oferit de
Embleme | Raportare eroare | Termeni de utilizare a serviciilor
Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al ÎNSEMNE CULTURALE !
Alătură-te reţelei ÎNSEMNE CULTURALE