Cheia regăsită în destin

[Corneliu Neagu]

 

Adorm târziu tăciunii în cenușă,

vin gândurile-acasă de pe drum,

dar se opresc o clipă lângă ușă

pe umbra rece-a unui vis postum.

E visul fals al unei nopți de vară

uitat cândva în pragul unui dor

pribeag rebel pe strune de vioară

sub geana-ntunecată-a unui nor.

 

Dispare însă visul dintr-odată

pe-aripile unui vânt nebun

venit din Terranova-ndepărtată

cu amintirea unui fost străbun.

Deschid îndată ușa ferecată

cu cheia regăsită în destin,

mă-nvăluie o vrajă deîndată,

cu false întebări ce mă rețin. 

Trezite-acum la început de vară

pe directoarea unui tor astral

se-ntorc-acasă-n fiecare seară

cu vraja unui cântec din caval.

Dar cine se pornise să doineasă

pe calea lungă-a visului hoinar

ce se-ntorcea acasă să cosească

pe plai de amintiri fără hotar?

 

Era un gând rebel de neuitare

ce rătăcea pe malul unui râu

privind nagoda ajungând călare

pe un licorn deposedat de frâu.

Las dorurile toate … deoparte

aduc și gândul din trecut-napoi,

voi reciti poeme dintr-o carte,

visând că suntem încă amândoi.

 

 

[Corneliu Neagu]

Vă mulțumesc, cu aleasă prietenie, Domnule Bolache Alexandru, pentru cuvintele de apreciere scrise în comentariul lăsat aici!

[bolache alexandru]

Cu plăcerea lecturii, am lăsat un semn de apreciere pentru ceea ce eu cred că este Poezie!

[Corneliu Neagu]

Stimate domn Petruț Dan, vă mulțumesc pentru comentariu pe care l-ați scris aici

[Corneliu Neagu]

Stimate prieten și coleg de condei Grig Salvan, mulțumiri alese din partea mea pentru afirmația sinceră privind valoarea poeziilor pe care le-am scris până acum. Sper să duc mai departe proiectul meu de lirică expresionist-onirică, avându-i ca întemeietori pe Leonid Dimov și Dumitru Țepeneag.

[Corneliu Neagu]

Stimată doamnă Maria Moise, am afirmat și altă dată, iar acum reafirm că sunt întrutotul de acord să utilizați orice poezie scrisă de mine în proiectul dumneavoastră. Abia aștept să-l văd dus până la capăt! Urări de bine și cele mai frumoase gânduri din partea mea!

[petrut dan]

Cu plăcerea lecturii, stimă!

[Grig Salvan]

Repet ceea ce am mai spus de câteva ori aici pe Însemne Culturale: poezia scrisă de Corneliu Neagu e ceea ce eu simt ca Poezie cu literă mare, așa cum înțeleg eu poezia, felul ei de a ființa și de a ne încânta sufletul în veșmintele ei specifice. Poemul are o duioșie și o nostalgie cuceritoare, iar cadența versurilor frumos curgătoare are în sine o muzică absolut aparte. O lectură deosebită pe care am reluat-o de câteva ori cu plăcere! P.S. Observ două greșeli de typo: „întebări” și doineasă”.

[Maria Moise]

Simate domnule Corneliu Neagu, va multumesc pentru apreciere. Mă bucur că am reusit, via “Insemne culturale”, să las un comentariu  poeziei dumneavoasta, pe care am lecturat-o cu mare placere.   Îmi pare rău, că încercările de a mă recontacta pe Fb. nu au avut success,   posibil  din cauza  unor disfunctionalitati de comunicare Fb@. Vă voi răspunde cu drag de îndată ce se va restabili conexiunea pe Fb. Oricum, aveam intentia sa va contactez, insa in contextul creat de Fb@ nu am gasit modalitatea pentru a va cere permisiunea sa includ in proiectul meu si cateva poezii din lirica dumneavoastra, insotite de recenziile/comentariile mele.

[Corneliu Neagu]

Vă mulțumesc, cu aleasă prietenie, stimată doamnă Maria Moise, pentru timpul acordat versurilor mele și pentru comentariul memorabil pe care l-ați lăsat aici! Din păcate încercările mele de a vă recontacta pe Fb au fost zadarnice...

[Maria Moise]

O nostalgica si meditativa poezie, in care  “cheia” simbolizeaza un element de conectare a  poetului între trecut și prezent. Prin expresie lirica neasemuit de frumoasa "cheia regasita in destin",  poetul își deschide inima și mintea pentru a reîntâlni amintiri și emoții din trecut. Această „cheie” este regăsită de poet în destin, ceea ce sugereaza că întoarcerea la acele amintiri și doruri fac parte din parcursul său predestinat. Prin deschiderea ușii ferecate cu această cheie “deschid îndată ușa ferecată”, “cu cheia regăsită în destin”,  poetul exprima accesul la lumea sa interioară,  plină de nostalgie și dorință, unde gândurile și sentimentele ar putea sa reînvie. Este un act de acceptare a trecutului și o dorință de reconectare cu ceea ce a fost si a lasat amprente asupra sufletului sau, inclusiv cu iubirea și poezia “voi reciti poeme dintr-o carte”, “visând că suntem încă amândoi”.   Felicitari  alese pentru aceasta impresionanta poezie, care transmite un mesaj profund, prin care “cheia” devine un simbol al descoperirii de sine și al reconectării cu esența emoțională a existentei noastre!