În ochii tăi, mă văd pe mine,

De trişti îti sunt, mă simt o umbră,

Să-i spăl cu dragoste îmi vine

Să piară-nchipuirea sumbră.



Când mă privesc blând, iertatori,

Par un copil senin ce-aleargă

În zbor de fluture spre nori

Iubit de tine-o viaţă-ntreagă.



De îmi…

De nu ţi-am spus, îţi spune vântul

Căci am vorbit cu el aseară,

Dacă te vede trist cu gândul

Să îţi şoptească fluierând

Că-mi este dor şi în curând,

La tine voi veni nălucă

Cutreierând păduri şi văi

Prin ochii tăi!  

Ti-am spus şi azi că te iubesc?

De nu ţi-am spus priveşte luna

Când mângâind cerul cu…

Cât dor poate să-ncapă-n mine
De uneori mă înfior
Şi mă întreb de n-am murit!
Sau poate că m-am rătăcit
Prin labirinturi de iubire
Şi nu mi-a dat nimeni de ştire
Că pot să mor de-atâta dor!
Căci m-am născut din dor de mamă,
Că am trait cu dorul tău
Şi voi muri, cum moare-oricine
De dor pentru pământul său.
Voi învia de dor de voi,
Iubind şi-n lumea de apoi.

Tu mireasă dragă, unde-ţi este valsul?

Ochii-ţi sunt luceferi rătaciţi prin stele,

Sufletul te doare, nu poţi tine pasul

Dansul tău un  zbor frânt de rândunele.

Nu simţi armonia, freamătul din cântec,

Nu auzi vioara, pentru tine cântă,

Inima-i o rană, plânsul tău descântec,

Ciuta rătăcită ce spre-nalt se-avântă.

Chipul ca de ceară, lumânare stinsă,

Jalea curge-n tine clocotind prin vene,

Suferinţa surdă…

Mi-e dor de curcubeul lăsat peste-amândoi

Când ploile de stele ne spală de tristeţi,

De cântecul viorii, de dans tăcut în doi…

Au înflorit bujorii şi-au îmbrăcat grădina

Cu hainele de gală ca pentr-un  mare bal,

Pare-o mărită doamnă ce-şi pune crinolina

În verdele smarald, dantelării şi voal.

Pictată este-n  roşul  iubirilor aprinse,

Dorinţele din inimi în rozul diafan,

Par rugi arzând în flăcări de patimă încinse

Acompaniate-n noapte de vânt ca de pian.

Şi peste tot şi toate, parfum amestecat

De liliac, narcise, incandescenţi…

În lumina dimineţii, soarele şi-a pus cununa

Bucuriei peste oameni, să le-arate că-i iubeşte;

Şi cu raze de speranţe, a rugat până şi luna

Să-şi întârzie venirea, până somnul... se iveşte.

Ploile cu flori inundă inimile adormite,

De atâta frig în noi rătăcit-am printre umbre,

Ne trezesc din hibernare sentimentele-amorţite

Şi tristeţile ivite în culori de gheaţă…

N-am să te uit, dar dacă o voi face,

Să rătăceşti prin vise nopţi la rând,         

Să-mi torni peste iubirea care zace

Licoare, să te-aduc mereu în gând.…

Suntem parcă de veacuri obosiţi

Ne naştem trişti trăim cu disperare,

De clipe dragi fugim mereu cerniţi

Cu griji mărunte-n aspră izolare.

Ne stăpânesc orgolii, ambiţie şi ură,

Uităm să dăruim, nu ştim nici a primi,

Iubirii ca ofrandă îi punem azi cenzură

Şi preţ dacă se poate și uşi să o reprimi!

Pierdut e sensul vieţii chiar şi valoarea ei

Plătim tribut mereu cu sănatatea noastră,

Grămezile de vise…

Ascunde-mă în tine în recea dimineaţă

Când ploile de gânduri mă-nvăluie şi dor,

Pictează-mi răsărituri să-mi fluture prin ceaţă

Eu sufletul aştern să-l faci cvadricolor.

Să-i pui roşu ca focul să îmi arăţi iubirea

Speranţele în tine cu verdele din frunză,

Cu-al cerului albastru pictează-i nemurirea

Iar liniştea în galben aşterne-o ca pe panză.

Şi pune violetul din liliac pe pleoape,

Din nuferi fură albul şi…

Mamele nu mor niciodată…

Doar pleacă să se odihnescă

dincolo... în  odaia cu Lumină;

aici nu şi-au găsit tihna.

Candele incandescente cu lacrimi,

s-au stins pentru că au ars

fără oprire.

Iau cu ele durerile nemărturisite

şi clipele de bucurie pe care noi…

Azi licitez iubirea...

O dau şi la bucată că tot e folosită

de cei ce n-au ştiut să pună preţ pe ea !

Implozie de suflet, fragmente de trăire…

Când ai ales să pleci, lăsându-mă deodată

Pădure arzând în flăcări şi fără de scăpare,

Am aruncat pe creştet broboada-ndoliată

De fumul risipit cu a mea carbonizare.

Au plâns şi lăcrămioare îmbobocite-n zori,

Copacii plini de floare s-au răstignit de jale

Şi flăcări de durere ajuns-au pân' la nori

Cerşind ploi cu uitare, miracole astrale.

Şi au venit aduse de-o blândă primăvară

Eu, fără de putere să pot să mai trăiesc,…

Mărită primavară, ţie, nu-ţi este dor

De noi, ce te-aşteptăm de-o veşnicie parcă?

Întoarce-te  acasă, dă vieţilor fior,

Cuprinsă de iubire,  căldura o dezbracă.

Te laşi ca o mireasă de mire aşteptată,

Pe patul cu mătăsuri, înflăcărat fecior,

Tu vii parcă de veacuri ştiindu-te adorată

Paradă faci cu nurii, eşti nopţilor decor.

Purtându-ţi frumuseţea, parfumul şi culoarea

Eşti anotimpul  vieţii, cântat, mărit,…

Nu vezi că plâng zăpezi căzute peste noi

Iar  umerii ne dor de-atâta împovărare,

În depărtări văd lupii urlând la amândoi

Şi colţii şi-i arată de javre în turbare.…

Daţi-mi o  măsură să pot afla

durerile mamelor.

Fii pentru un ceas măicuţa aceluia

ce plecă în depărtări lăsând-o pustiită.…

Tu eşti copacul meu, eu ale tale ramuri,

Mi le fereşti de vânt, de viscoliri şi ploi,

În valsul primăverii pun verdele ca flamuri

Iar tu îmi mângâi floarea ce înfloreşte-n noi.

Îţi dăruiesc iubire și fac din asta crez,

Mă dărui întru-totul cu inima şi gândul,

În nopţi cu lună plină şi visele-ţi veghez,

Adorm abia la ziuă, aştept să-mi vină rândul.

Suntem o lume-ntreagă făcută doar din noi

Şi nimeni niciodată nu ne…

Tu n-ai știut c-am stat pe la ferestre,

În nopţile pierdute-n aşteptări,

Îţi ridicam statuile ecvestre

Şi îmi părea că vii din albe zări.

N-ai înțeles că ochii pot să doară

De atâta neînchis şi atâtea lacrimi,

Nici n-ai crezut în gânduri ce omoară,

În năluciri de noapte şi în patimi.

Nu te-ai gândit că poţi ucide vise

Cu  jocul tău abil de fin actor,

Speranţele în mine putrezise

De atâta…