M-aș cuibări

la pieptul fulgerelor

să simt botezul luminii

din apă.

Aș străluci apoi

zgomot de tunet

să mă auzi

până la piele.

Cald și blând

ți-aș mângâia fruntea

până pe buze

să mă guști reavăn

fior ud

de început

timid

de…

poate că muntele trebuie urcat

pentru a ajunge la poale

sau trebuia să ningă strașnic

înainte ca apa să curgă

nopțile firesc vin dinaintea

luminii, grele de viață

și doar din potop

se naște pământ

pentru flori întâi au murit frunze

norii s-au rupt în perdele de apă

dinainte de fulgere

iar minus precede…

Împart la liber

lacrimi zglobii

nemaiplânșilor

cu zâmbet uscat

nemișcat

ce zici că sunt vii

Gratis ofer

cuvinte simple

cu multe vocale

ricoșate color

din cer

cu șoapte de leagăn

Mă dau

palmă blândă

spre mângâiere

celor ce încă nu știu

că…

 Creierul e aproape

 90 la sută apă...

 deci gândul e izvor.

 Oare ce gândește marea?

 Udăm florile

 să conțină tot apă

 și ne răspund culoare.

 Oare ce gândesc mugurii?

 Când ne e sete

 sorbim inconștienți

 gânduri amestecate.

 Oare te-am băut?

 20 05…

 Noaptea, somnul

 e doar obișnuința

 cu moartea

 sau... antrenamentul.

 ori pauza necesară

 descărcării

 de suprasentimente

 cu plus sau minus.

 Lacrimile sunt bune

 doar când sunt multe

 să poată spăla bine

 jegul din suflet.

 ori să ude

 pământul sub tălpi

 atunci când nu…

Mi-ai oprit îngenuncherea

aproape de... jos

înainte să-mi rup mâinile

încleștate... de rugă.

Ai îndreptat senină

chircitele-mi căi

încolăcite doar

înspre apus.

Mi-ai dezghețat părul alb

începând de la tălpi

înflorind colorat

dinăuntru-mi.

Când apari

curcubeul…

idei înaripate

în piața centrală

a gândului.

și-mi fug vesel

liniștea calmă

își lasă miere

pe degete subțiri.

și le ling prelung

muzica

e adiere de poem

în cioc de mierlă.

și cânt tare

muntele sânului

are doar un vârf

și-i curg izvoare…

mi-e mâna undiță flămândă

cămașa-n vânt se tăvăleste

mirajul apei e doar undă

bogat săracă fără pește

pluta-nghețată nu se-neacă

timpul demult e la apus

nici stuful nu se mai apleacă

nici norii nu mai cresc în sus

acul mi-a fost furat de-un șarpe

pândind șiret la niște mierle

firul subțire s-a pierdut în…

mut de ochi

șoptesc versuri

în formă de buze

orb de sărut

blestem strigare

în formă de rugă

cu gura plină de flori

mai mor odată

atât de frumos

visând că trăiesc.

11 05 2012

Ștefan Oană

Sfâșiat de prea multă

neagră și rece lumină

zâmbet frânt în ochi amuțit

vis pierdut fără față de pernă

plâns prea plouat fără sfârșit

fulger topit în nepătruns

renaște acum tril de sirenă

privește-ți uimirea vie-n oglindă

nu vezi că flori ai fierbinte sub limbă

că râzi voios ca un pas de copil

acum nu mai e loc de ocară

de aspru sub…

Dacă gura ți-ar fi timp

aș revărsa clipe noi

pe buze de freamăt

înaripate din măr

Viermii din cotoare

vor dansa fierbinte roșu

de gingii obosite

în măsele de minte

Cresc îndoit arc

la poala-ți fecundă

ridică-te... oră

și voi fi drept!

08 05 2012

Ștefan…

E grilajul în zbor

de tocire pură

înnodând dezlegarea

din ceruri

E scara pierdută

în grade de zero

plus sau minus

de neterminat infinit

E pasul incert

de dimineață

sigur dar greu

în glezne de coate

Ori felia de pâine

ce 'onomatopeează'

strigarea de…