Un singur izvor – adevăr şi talent

 

     Poetul buzoian, Alexandru Bolache, îşi deschide volumul de poezii, Hamal în portul visurilor, volum ce constituie debutul editorial, cu o poezie, reprodusă aici în întregime, care se vrea, şi reuşeşte pe deplin, să fie credo-ul său poetic: „mi-e slova lin izvor de apă dulce/ la care vin străini să se adape/ şi vin priveghetori ca să se culce/ într-un culcuş încă purtat de ape// ea poartă pe alocuri vocea tristă/ prin care tot încerc să-mi chem bătrânii/ precum ciobanii tot îşi cheamă câinii/ când lupii vin la stână sus pe creastă// e uneori o lacrimă fierbinte/ pe care toţi au dreptul ca să umble/ voi spune doar atât obraz nu dinte/ trec amintirile pe lângă tâmple(slova), şi cu asta se pare că s-a spus totul. Totuşi vă invit să decelăm cât mai multe aspecte ale creaţiei, convinşi fiind că oricâte am revela tot mai rămân unghiuri inedite prin care să-i admirăm poezia şi să-i (ad)notăm, pe-o margine de suflet, versul. La o fugară privire de ansamblu, sesizăm stilul uşor eclectic, dar bine armonizat, datorat („cauzat”, vor spune unii) de perioada lungă în care a fost zămislită cartea.

     Fericit reprezentată e lirica optzecistă, un optzecism temperat, original, însă cu mici şi rare ecouri soresciene: „te înşeli nepoate/ carul-mare/ a fost construit mult mai târziu/ la început/ străjuia pe cer doar carul-mic/ cu ajutorul căruia sărmanii/ îşi aduceau din cer iluziile/ cu timpul/ s-a făcut o adevărată potecă/ de la cer la pământ/ de la pământ la lună/ apoi/ poteca s-a aglomerat/ şi Dumnezeu/ a construit un car/ mai mare/ pentru nevoile tot mai mari/ ale acestora/ să ştii de la mine nepoate/ în curând vor fi/ trei care/ pe cer” (de vorbă cu nepotul). Indiferent de stilul abordat, poetul ştie că valorile certificate de timp, valorile etern umane nu au cum să ducă la desuetudine, şi mai ştie că aceste depozite sunt inepuizabile, cum inepuizabile sunt variaţiunile pe care un talent adevărat le poate exploata într-o marjă de originalitate evidentă. Astfel, îndrăgostit, aruncă pe foaia pură, ca petala de nufăr, mirifice jerbe de metafore – „ai uneori aromă de şerpoaică/ o stalactită ce zâmbeşte în deşert/ Orfeu cu vâslă împărţind în barcă/ aceeaşi doi canini de tigri la desert(surogat) –, recunoaşte bărbăteşte slăbiciunea dar şi puterea pe care i-o dă acest sentiment: „el este frumos doar/ când este copil/ sau când iubeşte/ o femeie/ (…) pentru că ia forma iubirii,/ cum ia poetul forma versului(perpetuum); acceptă şi doreşte pierderea reperelor existenţiale – „Iubito acum totul e atât de minunat/ (…) şi totuşi vine o clipă/ când îmi vine să plâng/ ca un copil/ îmi vine să plâng uneori/ chiar şi atunci când eşti lângă mine/ şi mi-e dor de tine/ şi te simt prea aproape/ şi atunci de mine/ mi-e dor/ dar nu mai sunt al meu/…(pelerinaj), ori temporale „dă-mi iubito/ un strop de vin/ sculptat/ în flori de cireş/ sau lasă-ţi buzele/ să-ţi îngheţe/ într-un vals/ (…) iubito mâine/ vreau să fie ieri... (întoarcere în timp). Iubirea nu e frumoasă fiindcă i se întâmplă numai lui: „(…) doi adolescenţi/ alergau/ de la un capăt al iubirii/ la celălalt/ al uitării de sine (…)” (primăvară), iar o ceartă de îndrăgostiţi capătă dimensiuni cosmice („amintirile/ au devenit fiare sălbatice/ devoratoare de luceferi”), geologice („suntem vulcanul ce erupe”), sau e rezultanta vreunei cabale („şi întrebăm genii abile/ de ne-au clonat fără să ştim”)…

     Deşi se pare că „A murit Atlantida scufundată în lacrimi” şi că atlanţii „se duc şi acum şi înoată spre munţii/ Pe care trăieşte doar poetul” (salvamarul), deşi e sigur că sfaturile îi vor fi iarăşi ignorate de către cetate, aceasta riscând să repete cataclismele istorice şi sociale, poetul, nicicând vindecat de donquijotism, ia atitudine civică, avertizând(u-ne) într-o Postdecembristă: „principial nu s-a schimbat nimic/ libertatea a rămas/ arta de a juca în lanţuri…”. Tot aici găsim, alături de alte reuşite şi înălţătoare poezii, o rugăminte – „(…) supuşi la curte astăzi rugăm Domnul/ sub cerul liber ca să trecem Prutul/ pierdut-am paşaportul pe la poartă/ şi-aducem ca dovadă şi ca soartă/ amprenta noastră când frământăm lutul (…)” – ce-l aşează pe Alexandru Bolache în compania unor valoroşi barzi basarabeni, cum ar fi Grigore Vieru, Leonida Lari, Nicolaie Dabija ş.a., făcându-ne să îi iubim, ireversibil şi necondiţionat, stihul. Tot ca poeţii amintiţi mai sus, şi buzoianul nostru a închinat versuri memorabile mamei şi satului, satului din amintirile sale, fără a deveni idilic, însă şi a celui contemporan, cu metehnele şi dramele lui (fiii plecaţi la oraş ori la muncă în străinătate, depopularea, emanciparea cu orice chip…).

     Despre aceeaşi emancipare cu orice chip, dar la scară naţională, sesizând corect că e vorba despre un cosmopolitism gregar („din setea de-a fi/ mai moderni mai aproape/ de inima noului imperiu/ ce gata/ cucerit-a peste noapte/ fără fum Europa” «dulce dar tristă»), el amendează fenomenul, care se întâlneşte şi în artă, asumându-şi, ante factum, etichetări din partea acestor adepţi: „(…) am fost un clovn nebun am fost am fost poet/ din toate-am fost câte puţin cu modestie/ dar asta-i calea mea şi-mi pare mie/ că de aceea spuneţi voi că-s desuet” (Am fost…).

     Nu! Când ai de partea ta adevărul şi talentul nu ai cum să fii demodat!

 

Ion Lazăr da Coza

Cronică literară apărută în Revista SALONUL LITERAR Nr. 86

(Redactor-șef, Culiță Ioan UȘURELU)

Vizualizări: 89

Răspunsuri la Aceste Discuţii

Mulțumesc domnule da Coza pentru frumoasa recenzie la volumul meu de debut. Acest debut nu s-ar fi concretizat fără Insemne Culturale! Mulțumesc!

O recenzie pe care orice poet și-ar dori-o.

Felicitări, Alexandru Bolache, felicitări prieten drag, da Coza!

Felicitari, d-le Alexandru!

Felicitari, dragul nostru, da Coza!

O recenzie minunată! :) Drag de voi!

Insignă

Se încarcă...

Despre

Ion Lazăr da Coza a creat această reţea Ning.

link-uri utile

              REGULAMENT site

                       **********

http://DIACRITICE.opa.ro/

descarcă AUTO CORECT!

http://DEXonline.ro/

Dicționar de SINONIME

Dicționar de RIME

Haiku, Tanka, Senryu...

           Vă invităm să citiți și:

La ceas aniversar

Figuri de stil

Folosirea virgulei

Activitatea Recentă

Mihaela Suciu a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Bat clopotele pentru scriitor!... a utilizatorului Sofia Sincă
cu 57 minute în urmă
Postare de log efectuată de Zarra
cu 1 oră în urmă
Utilizatorului Zarra îi place postarea pe blog Bat clopotele pentru scriitor!... a lui Sofia Sincă
cu 1 oră în urmă
Vasile Grozav a adăugat o discuţie la grupul
cu 1 oră în urmă
Postare de log efectuată de Laura Cozma
cu 2 ore în urmă
Postare de log efectuată de Sofia Sincă
cu 2 ore în urmă
Mihaela Suciu a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Dator a utilizatorului nicolae vaduva
cu 2 ore în urmă
Sofia Sincă a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Ca o veste grabnică a utilizatorului eunescu
cu 3 ore în urmă
Sofia Sincă a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Dator a utilizatorului nicolae vaduva
cu 3 ore în urmă
Sofia Sincă a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Risipitorul luminii – In Memoriam, Ion Lazăr da Coza a utilizatorului Nădejde Angelina
cu 3 ore în urmă
Sofia Sincă a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Poetul din mine trăiește - în memoria lui Ioan Lazăr da Coza a utilizatorului gabriel cristea
cu 3 ore în urmă
Postare de log efectuată de eunescu
cu 4 ore în urmă
Postare de log efectuată de nicolae vaduva
cu 8 ore în urmă
Utilizatorului Elena Mititelu îi place postarea pe blog Poetul din mine trăiește - în memoria lui Ioan Lazăr da Coza a lui gabriel cristea
cu 14 ore în urmă
Utilizatorului Elena Mititelu îi place postarea pe blog Rondel pentru prieteni a lui Ionel Mony Constantin
cu 14 ore în urmă
Utilizatorului Crinu Sorin Leşe îi place postarea pe blog DII, VIAȚĂ, DIII de Ioan Lazăr da Coza a lui gabriel cristea
cu 15 ore în urmă
Utilizatorului Vasilisia Lazăr (da Coza) îi place postarea pe blog Epitaf - in memoriam, Ion Lazăr da Coza - a lui Rădița Răpeanu
cu 15 ore în urmă
Utilizatorului Valeria Merca îi place postarea pe blog DII, VIAȚĂ, DIII de Ioan Lazăr da Coza a lui gabriel cristea
cu 16 ore în urmă
Utilizatorului Valeria Merca îi place postarea pe blog Epitaf - in memoriam, Ion Lazăr da Coza - a lui Rădița Răpeanu
cu 16 ore în urmă
Utilizatorului Valeria Merca îi place postarea pe blog Cenaclul din cer a lui Costel Zăgan
cu 16 ore în urmă

© 2020   Created by Ion Lazăr da Coza.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor