Diploma: Premiul al III-lea, dramaturgie – „Răpirea lui Moș Crăciun” de Dante Esperanza

[Vasilisia Lazăr]

Răpirea lui Moș Crăciun

                                             

Personaje:

 

- MOȘ CRĂCIUN ( un copil ) .

- DOAMNA CRĂCIUN ( soția lui MOȘ CRĂCIUN ) .

- CLAUSINA ( sora malefică a DOAMNEI CRĂCIUN ) .

- MALLA ( prietena CLAUSINEI ) .

- PATROANA ( patroana depozitului de materiale ) .

- MARIA ( supraveghetorea de la orfelinat ) .

- GALGARICI ( spiridușul I și liderul spiridușilor, are puterea persuasivității ) .

- TELEPICI-EMITICI ( spiridușul II și fratele geamăn al lui TELEPICI-RECEPTICI, are puteri telepatice de emitere a gândurilor ) .

- TELEPICI-RECEPTICI ( spiridușul III și fratele geamăn al lui TELEPICI-EMITICI, are puteri telepatice de receptare a gândurilor ) .

- METAMORFICA ( spiridușul IV, are puterea de a-și schimba forma ) .

- LUMINICI ( spiridușul V, are puterea de a lumina în întuneric ) .

- TRANSLATICI ( spiridușul VI, are puterea de a vorbi cu animalele ) .

- CĂLDURICI ( spiridușul VII, are puterea de a emana multă căldură ) .

- FILOFTEIA ( copilul I și liderul copiilor ) .

- DOSOFTEI ( copilul II ) .

- PETRU ( copilul III ) .

- DANIIL ( copilul IV ) .

- GHEORGHE ( copilul V ) .

- NICODIM ( copilul VI ) .

- HERMES ( copilul VII ) .

 

Scena I

(Un scaun lângă o masă în mijlocul scenei, pe masă se află un pahar cu lapte și o farfurie cu fursecuri. Pe fundal se aud colinde. DOAMNA CRĂCIUN intră în cameră din dreapta, se așează pe scaun și bea din paharul cu lapte. Vrea să ia un fursec dar vede pe fundul farfuriei un bilet, îl ia și îl citește.)

 

DOAMNA CRĂCIUN: ” Dragă Doamnă Crăciun, am ceva să vă spun, l-am furat pe Moș Crăciun ca să scap de-al său Crăciun. Sper că nu va e cu supărare și că știți ca oricare, că nu mai era cu putință să suportăm această necuviință. Cadouri să dați pe unde apucați, de parcă le-ar păsa cumva de așa ceva. La copii mă refer și iarăși eu sper să înghețe de ger dezlegând al dispariției mister. ” ( Lasă biletul pe masă, se ridică în picioare și îi strigă pe spiriduși. Aceștia intră în cameră în șir indian în frunte cu GALGARICI ) .

GALGARICI : Ce s-a întâmplat? Este totul în regulă?

DOAMNA CRĂCIUN: Nu, nu este... ( cade pe fotoliu ca într-un leșin și continuă ) Soțul meu... soțul meu... a... a fost răpit... ( își pune mâna pe frunte )  Nu știu de cine... Fără el... fără el Crăciunul este pierdut. ( începe să plângă și iese din cameră ) .

( Toți rămân uimiți și se uită unul la altul ) .

 

Scena II

(Același decor)

 

GALGARICI: Așa ceva este inadmisibil! Să îl fure pe Moșu? Trebuie să facem ceva, nu putem lăsa Crăciunul să dispară. Nu putem, întelegeți?

LUMINICI: Nici măcar nu știm de unde să începem.

CĂLDURICI: Așa e, nu avem nici un indiciu. Cine l-ar fi putut răpi?

TELEPICI-EMITICI și TELEPICI-RECEPTICI (vorbesc simultan) : Avem o idee, nu putem reuși singuri, ne trebuie ajutoare. Ce ar fi să cerem ajutorul copiilor?

TRANSLATICI (arțăgos) : Este o idee foarte proastă. Ați uitat de regulamentul spiridușilor? Un spiriduș nu are voie NICIODATĂ ( spune cuvintele apăsat ) să intre în legătură directă cu un copil. 

METAMORFICA: Atunci nu vom intra în legătură directă, vom trimite cate un cadou în lume mai devreme, cam 100 și le răspândim în toate colțurile lumii. În cutie punem un bilet în care cerem ajutorul copiilor. Galgarici, tu ce zici?

GALGARICI: Este o idee foarte bună. Spiriduși, toată lumea atenție la mine, vreau ca fiecare să-și aleagă o parte a lumii și să trimită codourile cu mesaj. S-a înțeles?

TOȚI (în cor) : Am înțeles! ( toată lumea iese din cameră ) .

 

Scena III

( Decorul se schimbă. Un orfelinat cu un brad de Crăciun centrat în partea din spate a scenei. Trei mese, una în stânga scenei, una în mijlocul scenei și una în dreapta scenei; toate trei în partea de mijloc a scenei. Partea din față a scenei rămâne liberă. Pe fundal se vede un afiș mare pe care scrie ” Orfelinatul Sf. Maria vă urează un Crăciun fericit! ” . Copii se joacă, unii desenează pe la mese iar doi se aleargă unul pe celălalt. La un moment dat o fetiță vede sub brad un cadou și se apropie. )

 

FILOFTEIA (curioasă și uimită) : Ce o fi cu cadoul acesta? Crăciunul este abia peste două zile. L-o fi lăsat Moșul din timp? Mai bine nu pun mâna pe el. Sau... îmmm... mai bine văd pentru cine e. ( îl ia în mână și citește eticheta ) : ” Pentru Filofteia Popovici. Deschide urgent! ” ( plină de veselie și entuziasm ) Eu sunt, eu sunt, e un cadou pentru mine de la Moșu! ( rupe ambalajul, deschide cutia și găsește un bilet pe care îl citește ) ” Dragă domnișoară, vă scriu astă seară pentru a vă cere o mică părere. Ce a-ți face dacă o față urâtă și posacă ar fura Crăciunul din voia a vreo unul? Mai exact, hai să facem un pact, de mă veți ajuta, bucurie multă veți căpăta, iar Moșul vă va aștepta și vă va asculta. Moșul trebuie salvat și așa cum v-ați fi așteptat întâlnire ne-am dat pe câmp la deșteptat. Noi vă așteptăm și sperăm o îmbrățișare să vă dăm când împreună plecăm. Semnat Galgarici. ” ( ridică în sus cadoul, spre al vedea toată lumea și începe să strige ) . Copii! Atenție la mine!

DOSOFTEI (arțăgos și stând cu spatele) : Ce mai vrei Filofteia? Ai văzut iar unicornul?

FILOFTEIA: Nu, nu. E vorba de altceva. Moșul are nevoie de noi, a fost răpit.

DOSOFTEI: Eu unul nu cred că există Moșul! Nu mi-a adus nimic niciodată! Și apoi, de unde ști tu că a fost răpit și că are nevoie de noi?

FILOFTEIA: Întoarcete și vei vedea.

DOSOFTEI (plictisit) : Of, of... Bine, mă întorc. ( se întoarce și rămâne uimit ) . Acela e un cadou? Dar Crăciunul e abia peste două zile.

FILOFTEIA: Ia deschidel. Are un bilet înăuntru.

DOSOFTEI (ia biletul, se uită peste el și strigă) : Copii! Atenție la mine! Filofteia are ceva important să ne spună!

( Toți se opresc din activitățile lor și devin atenți ) .

FILOFTEIA: Pe scurt, moșul a fost furat, iar fără el nu există Crăciunul. Trebuie să îl ajutăm, cine vine cu mine?

PETRU (neîncrezător) : Zilele trecute vedeai unicorni pe aici, iar cum vezi mesaje de la Moș Crăciun? Ceva nu e bine.

FILOFTEIA: Convingete! ( îi aruncă în brațe cadoul cu biletul în el ) .

DANILL (îl prinde din zbor și se uită peste el) : Ia uite. Un cadou, șiiiii... și biletul de care spunea Filofteia. Deci nu minte.

FILOFTEIA (deranjată) : Normal că nu mint! Haide-ți mai repede că pleaca Galgarici fără noi.

GHEORGHE (fricos) : Cine e Galgarici?

NICODIM (răutăcios) : Nu știi să citești? Este cel ce a scris biletul. Ce nume mai are și ăsta. Galgarici ( râde ) .

FILOFTEIA: Deci?

HERMES (hotărât) : Eu unul te cred și vreau să vin cu tine. Nu mai avem mult timp de pierdut, cine ni se alătură?

DANILL (încrezător) : Dacă e vorba de Moșul, atunci mă bag și eu.

GHEORGHE (nesigur) : Cred că vin și eu.

PETRU: Și eu te cred acum, dar... chiar crezi că pot fi de folos?

FILOFTEIA: Desigur, fără tine nici nu putem pleca. Ești singurul care știe ieșirea secretă din orfelinat.

PETRU: Atunci vin. ( zâmbește ) .

NICODIM (scârbit) : Să fac echipă cu voi? Nici în ruptul capului. Mai bine să dispară Crăciunul.

FILOFTEIA: Ești sigur? Știi, nu? Moșul o să fie foarte recunoscător că l-ai salvat și îți va da multe cadouri.

NICODIM: Multe, multe?

HERMES (sigur pe el) : Da măi, multe, multe. Doar îl știi pe Moșu. E foarte darnic.

( Cu toții se uită acum la Dosoftei )

DOSOFTEI (sătul) : Bine, bine. Vin și eu. Până la urmă trebuie să fie și unul mai deștept care să aibă grijă de toți.

FILOFTEIA: Atunci să mergem! Pentru Moș Crăciun!

 

Scena IV

( Decorul se schimbă. Un scaun lângă un șemineu aprins în partea din spate a scenei. Pe fundal se aud colinde. MARIA stă pe scaun și tricotează. La un moment dat intră cei 7 copii în frunte cu FILOFTEIA ce duce o tavă cu lapte și prăjituri )

 

FILOFTEIA (veselă) : Bună seara doamna supravechetoare. V-am adus prăjiturele făcute de noi. ( zâmbește și îi intinde tava ) .

MARIA (binevoitoare) : Vai dar ce surpriză mi-ați făcut. Bine, o să gust câteva, dar nu-mi mai spuneți doamna supravehetoare, v-am tot repetat să-mi spuneți Maria, doar suntem prieteni nu-i așa.

DOSOFTEI: Așa vom face domnișoară Maria.

MARIA (mănâncă două fursecuri și bea din paharul cu lapte ) : Îmmm... Ce bune sunt. Ce surpriză plăcută mi-ați făcut copii ( cască ) . Cred că am obosit de la atâta mâncat. Eu mă așez puțin. Să fiți... ( adoarme ) .

HERMES (către PETRU) : Cât somnifer ai pus în lapte?

PETRU: Doar cât s-o adoarmă pentru cateva ore.

NICODIM: Hai să ne grăbim. Altfel pleacă Galgarici fără noi.

PETRU: După mine. Vă scot eu de aici. ( cu toții plecă prin stânga ) .

 

Scena V

( Un câmp. În dreapta scenei, pe mijloc, sania lui Moș Crăciun cu cei 7 spiriduși în ea )

 

GALGARICI: Credeți că va veni cineva de data aceasta?

METAMORFICA: Eu una nu cred. Am fost în mii de locuri și nu a venit nimeni...

TRANSLATICI: Asa e. Ce te face să crezi că va veni cineva acum?

LUMINICI: Eu zic să plecăm. Nu mai vine nimeni și înghețăm aici.

CĂLDURICI: Mie mie bine. Nu știu ce aveți voi. Sunteți mai friguroși de fel.

TELEPICI-EMITICI și TELEPICI-RECEPTICI (vorbesc simultan): Spune ceva Galgarici.

GALGARICI (cu speranță) : Mai stăm zece minute. Dacă nu vine nimeni plecăm.

( Din depărtare se văd venind câțiva copii )

GALGARICI: Uitați acolo! Ce v-am spus eu? Au venit!

TRANSLATICI (vorbește foarte repede) : Bine ați venit copii. Noi suntem spiridușii. Repede, repede în sanie. Prezentările le facem pe drum. Avem doua locații de vizitat așa că ne împărțim în două grupe. Una de 8 și una de șase. Echipe mixte, copii și spiriduși. Să mergem!

 

Scena VI

( O cameră primitoare. O masă lungă în mijlocul scenei și opt scaune la ea. În partea din spate a scenei, în stânga, un sac foarte mare. În dreapta scenei pe mijloc o ușă. CLAUSINA și MALLA sunt în picioare și se uită spre ușă. Grumpul de 8 bate și intră. )

 

CLAUSINA (veselă teatral) : O, ce plăcere să vă văd, intrați, intrați, luați loc.   Vă așteptam. ( se așează cu toții la masă ) . Eu sunt Clausina iar doamna este prietena mea cea mai buna, Malla. Voi cum vă numiți?

( Se prezintă pe rând fiecare: LUMINICI, CĂLDURICI, TELEPICI-EMITICI, TRANSLATICI, HERMES, PETRU, DANILL, GHEORGHE. )

CLAUSINA: O ce nume frumoase aveți. ( zâmbește teatal ) . Malla, fi drăguță și adule ceva special de mâncare.

MALLA: Desigur, unde îmi sunt manierele? Ceva foarte special vine imediat.    ( iese din cameră și se întoarce cu o tava plină cu brioșe cu frișcă pe care le pune pe masă ) . Luați, luați, eu le-am făcut.

CLAUSINA (tușește ca atenționare) : Să nu uităm totuși că eu am plătit ingredientele. Fără mine nu puteai face brioșe. În fine, să trecem peste asta. Copii, vă plac brioșele?

TOȚI (în cor) : Da! Sunt nemaipomenite. Ce ați pus în ele?

CLAUSINA: Ceva foarte special ce vă va ține țintuiți pe scaune până ce vor sosi prietenii voștrii să cadă și ei în cursa mea. (râde malefic) .

MALLA: Hai să stingem lumina. O risipim degeaba pe răzgâiații ăștia. ( lumina se stinge ) .

 

Scena VII

 ( Rafturi goale de-a lungul părții din spate a scenei. Grupul de 6 intră din stânga și se uită prin jur. )

 

FILOFTEIA: Ce e locul acesta?

GALGARICI (mândru) : Este depozitul de unde își cumără Moșul an de an materialele din care construim noi jucării.

NICODIM (nedumerit) : Păi și unde sunt materialele?

TELEPICI-RECEPTICI : Asta ne întrebăm și noi .

METAMORFICA (împăciuitoare) : Nu vă mai certați, probabil o fi fost lichidare de stock sau ceva. Mai bine să o căutam pe doamna proprietăreasă.

( PATROANA intră din dreapta și îi întâmpină pe copii. )

PATROANA (tristă) : Îmi pare rău copii, dar nu mai am materiale de loc. Cineva mi le-a furat noaptea trecută pe toate.

GALGARICI: Ne pare rău. Totuși, noi nu suntem aici pentru materiale. Moș Crăciun a dipărut și ne întrebam daca nu a trecut cumva pe aici.

PATROANA (uimită) : Cum așa? A dipărut? Nu-mi vine să cred. Ei bine eu nu știu nimic. Nu l-am văzut. În schimb pot să vă spun un caz neobișnuit. Azi a trecut pe la mine Clausina, sora doamne Crăciun, și am vorbit despre furtul de aseara. S-a oferit chiar să mă imprumute cu ceva bani până îmi revin cu magazinul. Lucru foarte ciudat pentru că nu am mai văzut-o pe Clausina de mai bine de 150 de ani. Încercați la ea, poate știe ceva. Cum spuneați că vă numiți?

( Se prezintă pe rând fiecare: GALGARICI, EMITICI-RECEPTICI, METAMORFA, FILOFTEIA, DOSOFTEI, NICODIM. Apoi pleacă. )

 

Scena VIII

( O cameră primitoare. O masă lungă în mijlocul scenei și opt scaune la ea. În partea din spate a scenei, în stânga, un sac foarte mare. În dreapta scenei pe mijloc o ușă. Grupul de 6 se oprește în dreptul ușii casei CLAUSINEI și TRANSLATICI-RECEPTICI primește un mesaj de la TRANSLATICI-EMITICI. )

 

TRANSLATICI-RECEPTICI (speriat) : Baieți, avem o problemă. Ceilalți sunt ținuți prizonieri în camera de alături de către Clausina și Malla. Trebuie să intrăm cumva și să-i salvăm.

METAMORFICA: Am eu o idee. Îmi voi schimba forma și le voi păcăli. Mai întâi voi fi Clausina, iar apoi Malla. Voi vorbi cu ele de parcă aș fi cealaltă și le voi trimite în pimniță. Acolo le închidem și gata.

GALGARICI : Este o idee foarte bună Metamorfica. Hi s-o facem!

NOTĂ: Luminile se vor stinge, ori se va lăsa cortina în funcție de locația în care se joacă piesa.

 

Scena IX

( Acelaș decor )

 

GALGARICI (hotărât) : Ați făcut o treabă minunată cu prinderea celor două, vă felicit, iar acum: Luminici, aprinde-te. ( se face lumină ) . Căldurici, încălzeștei puțin pe prietenii tăi ca să treacă efectul imobilizării și apoi hai după Moș Crăciun. 

CĂLDURICI: Cum de nu m-am gândit mai devreme. Desigur, căldura anulează imobilitatea. ( cu toții se ridică de pe scaune ) .

FILOFTEIA: Dar încă nu știm unde îl țin ascuns.

DOSOFTEI (sarcastic) : Chiar așa? Noi nu ne-am dat seama.

TRANSLATICI: Rezolv eu, nu vă mai faceți probleme. Voi vorbi cu furnicile, sigur au văzut ele ceva.

NICODIM: Ce idee aiurită. La fel de bine am putea întreba pereții. Nu va funcționa nicio... ( îl întrerupe TRANSLATICI ) .

TRANSLATICI: Gata! L-am găsit! Furnicile spun că este în sac.

NICODIM (sarcastic) : Sigur, cum să nu. Tocmai în sacul ăsta mare de la intrare. Ar fi culmea. Nici pomeneala să... ( PETRU și DANILL deschid sacul ).

DANILL: Ia uite Moșul! Dar se pare că doarme la fel ca și noi.

PETRU: Nu doar că doarme! Ia uite! L-au vrăjit! Arată ca un copil acum.

GHEORGHE (timid) : Căldurici, poți te rog să-l încălzești puțin și pe Moșu?

CĂLDURICI: Sigur. ( îl ia în brațe pe MOȘ CRĂCIUN ) .

MOȘ CRĂCIUN: Ohoho... Bună copii! Ați fost cuminți? Vă mulțumesc pentru că m-ați salvat. Încă puțin în sacul acela și înțepeneam de-a binelea. Am o mare surpriză pentru voi când ajungem acasă. Cât despre voi, copii din plublic, nu uitați să vă utați sub brad, cât de curând am să vă aduc ceva special cu ocazia salvării mele. Hohoho...

 

SFÂRȘIT

[Andrei Tăpîrdea]

Mulțumesc mult tuturor.

[gina zaharia]

Felicitări!

[Mihaela Popa]

Felicitări!