Arheologia, ca preocupare empirică (antiquarianismul) se pierde în negura vremurilor, putând spune chiar că ne duce cu patru milioane de ani în urmă, pe vremea când în Africa de Est se confecţionau primele unelte din piatră de către om şi când un trib, trecând prin locul de campare al altui trib, scormonea prin cenuşa din vatra părăsită, poate va găsi o aşchie de silex mai ascuţită. Abia prin secolul al XV-lea, un istoric renascentist italian, Flavio Biondo, a realizat un îndreptar, punând bazele arheologiei ca ştiinţă. A urmat Epoca Luminilor, Europa secolelor XVII-XVIII, când s-au făcut paşi importanţi în această direcţie. În secolul al XIX-lea, arheologi ca James Hutton, William Smith și Charles Lyell au dezvoltat şi aplicat stratigrafia. (Straturile fiind asociate cu perioade istorice succesive, altfel valoarea unei roabe de artefacte tinde spre zero dacă acestea sunt scoase din context.) Alţi arheologi, printre care Christian Jürgensen Thomsen şi Jacques Boucher de Perthes, au ordonat cronologic artefactele pe care le-au găsit. Arheologii Augustus Pitt Rivers şi William Flinders Petrie au insistat ca toate artefactele, nu doar cele frumoase sau unicate, să fie colectate, catalogate şi aranjate în funcţie de tipologie şi ordine cronologică, şi că adevărata linie de cercetare se află în notarea şi compararea celor mai mici detalii… Toţi aceşti arheologi, luaţi la un loc sau individual, pot fi consideraţi „părinţi ai arheologiei moderne” ori primii „arheologi ştiinţifici”, având de altminteri mulţi discipoli. Totuşi abia în prima jumătate a secolului XX-lea arheologia a devenit o activitate profesională, fiind studiată în şcoli şi universităţi, disciplina implicând topografierea, excavarea şi analiza datelor colectate. Pentru întocmirea cât mai fidelă a „filmului” evoluţiei culturale şi materiale a speciei umane, îndeosebi această ultimă etapă – interpretarea datelor – a chemat în ajutor ştiinţe transdisciplinare, cum ar fi: antropologia, istoria artei, etnologia, lingvistica, geografia, geologia, chimia, fizica, semiologia, paleontologia, paleozoologia, paleobotanica ş.a. Fireşte că nu putea sta deoparte tehnologia ultramodernă cu tot mai performantele detectoare de metal, radare geologice şi scanere tridimensionale, cu imagistica multispectrală, teledetecţia, telemetria etc.

          Oricât de impresionante ar fi rezultatele muncii arheologilor, ele ar risca un cvasianonimat – materialul putându-se pierde prin depozitele unor instituţii, iar rapoartele arheologice mucegăind prin cine ştie ce arhivă academică – dacă nu ar interveni muzeologia şi muzeografia, făcându-le accesibile maselor largi de oameni, prin expunere elaborată în muzee, prezentându-se istoricului fiecărei piese, a fiecărui şantier/sit arheologic, a fiecărei culturi. În acest cadru, un loc important şi de o prezenţă discretă înălţătoare îl are restauratorul. S-a constatat că trei-patru fragmente dintr-un vas, aşezate în vitrină, nu impresionează ca un vas restaurat/reconstituit în care s-au încastrat acele trei-patru fragmente. Doar astfel vizitatorul îşi poate imagina cum… paleojuna Rodica purta pe ai săi umeri, nu tocmai firavi, şi nici dalbi n-or fi fost, olul cu apă, lapte ori sânge spre rădăcina vreunui copac-totem, şi dintr-odată el, vizitatorul, simte cum istoria îl înfiază…

          Sunt cuvintele nişte artefacte? Îndrăznesc un „Da!” categoric. Astfel avem artefacte nedescifrate, zăbrelite parcă definitiv în lacra timpului (vezi tăbliţele de la Tărtăria şi de la Sinaia, o mare parte din rune și din scrierea aztecă etc.), dar şi artefacte vii, acele cuvinte peste care nu s-a putut aşeza colbul vremii, ele supravieţuind miraculos, chiar dacă mereu par a trăi pe nisipuri mişcătoare. Ca şi cioburile, neexpuse fiind, zăcând într-o trezorerie uriaşă, cartografiate şi supravegheate de filologi şi etimologi (lexicul limbii române conţine peste 564.000 de cuvinte), multe dintre ele aproape că nu au valoare, iar cele expuse, folosite în limbajul cotidian (circa 10-15.000 de cuvinte), au o valoare modică. Muzeologii, muzeografii şi restauratorii acestor artefacte, i-am numit aici pe literaţi, dar în special pe poeţi, fiind singurii chemaţi întru valorificarea superioară a acestora.

          Un astfel de custode este şi poeta Mariana SUCIU. Ea nu a pus în vitrina proprie – Când macii mor zâmbind – (carte digitală apărută sub egida ÎNSEMNE CULTURALE), cioburi disparate de silex, ceramică, lapislazuli, aur, safire, rubine etc., ci a căutat să reconstituie arhitectura sufletului (său), făcându-ne să simţim că (şi) poezia sa ne-a înfiat.

          Mulţumim!

 

Vizualizări: 802

Răspunsuri la Aceste Discuţii

Felicitari, Mariana! 

  Vă mulțumesc frumos, d-na Sofia, pentru apreciere. Dar infinit mai mult, vă mulțumesc pentru constanța cu care mi-ați urmărit pașii pe drumul poeziei, pentru sfaturi și răbdarea de care ați dat dovadă. Contribuția d-voastră, alături de a celorlalți membri ai administrației care au contribuit la realizarea acestei cărți, a făcut ca un vis frumos să prindă contur. 
 Recunoștință și stimă,

Sofia Sincă a spus :

Surprinzător de frumos... totul. Poezia Mariana Suciu o știu, o citesc și o admir. La alcătuirea acestei cărți am participat mai mult sau mai puțin. Însă ceea ce mă surprinde de fiecare dată este prezentarea acestor cărți, similitudinile dintre textele de prezentare ale lui Ion  Lazăr da Coza și autor. Da, și pentru noi membrii administrației sunt surprinzătoare, deoarece el nu ne destăinuie textul.

Felicitări Mariana! Ne bucurăm că biblioteca noastră virtuală s-a îmbogățit.

Sofy

Vă mulțumesc frumos, d-na Adelaide!
 
Adelaide a spus :

Felicitari, Mariana! 

Mariana Suciu, o frumoasă surpriză! Felicitări şi succes!

Vă mulțumesc pentru gândul bun, d-na Denisa Curea Popa!

Denisa Curea Popa a spus :

Felicitări, Mariana!

Mulțumesc, d-na Ana Ardeleanu!
 
Ana Ardeleanu a spus :

Mariana Suciu, o frumoasă surpriză! Felicitări şi succes!

Mariana, am citit cu încântare versurile tale, mi-au plăcut tot mai mult și mă bucur că și-au găsit locul în acest volum minunat.

Felicitări din suflet! :)

D-na Corina Militaru, mă bucur că va făcut plăcere citirea poeziilor mele. Vă mulțumesc frumos pentru tot!

Corina Militaru a spus :

Mariana, am citit cu încântare versurile tale, mi-au plăcut tot mai mult și mă bucur că și-au găsit locul în acest volum minunat.

Felicitări din suflet! :)

 D-na Iris Marinov, pentru  încrederea pe care mi-ați acordat-o întotdeauna, vă mulțumesc, cu drag!
 
iris marinov a spus :

Felicitări, Mariana! Mă bucur pentru tine, ai meritat cu prisosinţă!

Felicitări, Mariana! Aşa cum îţi spuneam: visele au aripi! Pentru mine e o mare bucurie să văd că poezia ta este la loc de cinste!

Felicitările mele, întregii echipe Însemne Culturale pentru această carte!

Îți mulțumesc, dragă Angelina. Tu ai fost cea care mi-a îndreptat pașii spre acest loc și pentru asta îți sunt și îți voi rămâne recunoscătoare. Nimic nu poate să mă bucure mai mult decât cuvintele tale de apreciere. Mă înclin în fața sufletului tău minunat. Drag și prețuire,

Nădejde Angelina a spus :

Felicitări, Mariana! Aşa cum îţi spuneam: visele au aripi! Pentru mine e o mare bucurie să văd că poezia ta este la loc de cinste!

Felicitările mele, întregii echipe Însemne Culturale pentru această carte!

Mariana, draga mea, timpul nu-mi permite să citesc în fiecare zi tot ceea ce se postează, mai mult decât atât să las un semn întotdeauna, dar atunci când corectez manuscrisul pentru cartea care urmează să apară aici, atunci daaa, citesc totul cu mare atenție și îmi formez o imagine a întregului care, evident, e mult mai completă. Cu privire la poeziile din această carte am doar cuvinte laudative. Te felicit și aștept cartea pe hârtie. Știu că acest moment nu e departe. :) Drag,

Ionică, te felicit pentru cuvântul de prezentare! Elaborat și... inedit/original. :) Drag,

Despre

Ion Lazăr da Coza a creat această reţea Ning.

link-uri utile

              REGULAMENT site

                       **********

http://DIACRITICE.opa.ro/

descarcă AUTO CORECT!

http://DEXonline.ro/

Dicționar de SINONIME

Dicționar de RIME

Haiku, Tanka, Senryu...

           Vă invităm să citiți și:

La ceas aniversar

Figuri de stil

Folosirea virgulei

Zile de naştere

Zile de naştere sărbătorite astăzi

Zile de naştere sărbătorite mâine

donații

Pentru cei care doresc să susțină acest site, DONAȚII la: 

RO45CECEB00008RON1057488

titular cont: Lazăr Vasilisia 

(CEC Bank)

*

DONATORI,

începând cu septembrie 2021:

  1. Mihaela Popa
  2. Sofia Sincă
  3. Valeria Merca
  4. Ana C. Ronescu
  5. Tudor Cicu

Activitatea Recentă

Utilizatorului Reus îi place postarea pe blog Visele mele a lui Grig Salvan
cu 5 ore în urmă
Grig Salvan a postat videoclipuri
cu 18 ore în urmă
Grig Salvan a comentat în legătură cu videoclipul lui Grig Salvan
cu 19 ore în urmă
Ada Nemescu a comentat în legătură cu videoclipul lui Grig Salvan
cu 22 ore în urmă
Lui Ada Nemescu i-a plăcut videoclipul lui Grig Salvan
cu 22 ore în urmă
Reus a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Se-ngână-n boltă ruguri de lacrimi și scântei a utilizatorului gabriel cristea
cu 23 ore în urmă
Utilizatorului Reus îi place postarea pe blog Se-ngână-n boltă ruguri de lacrimi și scântei a lui gabriel cristea
cu 23 ore în urmă
Gheorghe a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Către cititor a utilizatorului Gheorghe
ieri
Utilizatorului Gheorghe îi place postarea pe blog M-am născut rădăcină a lui MARIA VASILESCU
ieri
Utilizatorului Gheorghe îi place postarea pe blog Iluzii a lui Lia Teodora Ianto
ieri
Utilizatorului gabriel cristea îi place postarea pe blog M-am născut rădăcină a lui MARIA VASILESCU
ieri
gina zaharia a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Rugă a utilizatorului gina zaharia
ieri
gina zaharia a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Umbre a utilizatorului gina zaharia
ieri
Utilizatorului Valeria Merca îi place postarea pe blog Se-ngână-n boltă ruguri de lacrimi și scântei a lui gabriel cristea
ieri
Valeria Merca a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Se-ngână-n boltă ruguri de lacrimi și scântei a utilizatorului gabriel cristea
ieri
Lia Teodora Ianto şi Vasilisia Lazăr sunt acum prieteni
ieri
Postări de log efectuate de Lia Teodora Ianto
ieri
Lia Teodora Ianto a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Iluzii a utilizatorului Lia Teodora Ianto
ieri
Lia Teodora Ianto a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Noi a utilizatorului Lia Teodora Ianto
ieri
Grig Salvan a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Visele mele a utilizatorului Grig Salvan
ieri

Antologiile site-ului „ÎNSEMNE CULTURALE”

Labirinturi  2018 AICI

Atlasul cu diezi  2017 AICI

Autograf pentru m(â)ine  2013 AICI

© 2021   Created by Ion Lazăr da Coza.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor