Ana (3).Cafea în doi

[gina zaharia]

Ai urmărit vreodată privirea soarelui într-un amurg răsfățat?

Aceeași privire o aveai și tu, jucai șotronul pe zile bune

și te bucurai de săriturile reușite,

credeai că ești departe de mine, făcuseși pact cu avalanșe de râs,

lumea ta era un vitraliu cu zâmbete.

Când lângă tine s-au ridicat porți cu trandafirii dorului,

ți-ai strâns jocul, l-ai luat sub braț să-i cauți alt loc,

dar primele aplauze au rămas acolo, sub țurțurii lor...

 

Tu mereu ai avut încredere în amurguri,

deși auziseși că ar fi stricat planurile unor dimineți timide,

spuneai că au ceva din gustul unei șampanii fine,

și sărutul înălțimilor cu rochii de gală

din care aproape că făcuseși un brand.

 

Ana, e timpul vacanțelor,

ai pus degetul pe harta inimii și ai ales la întâmplare,

apoi ai realizat că cea mai frumosă vacanță e cafeaua în doi,

fie și într-o grotă,

de atunci ai mereu grijă ca aroma ei să ajungă la timp.  

 

[Sofia Sincă]

Din ciclul Ana și cafeaua, un poem rafinat cu metaforă aleasă, ce se lăsă ademenită de vraja momentului pentru o secundă de fericire, uitând că totul e trecător.

Ana - vraja feminină a numelui românesc, o regăsire pură pentru pedulare între realitate şi ficţiune.

Admirație deosebită,

Sofi

[Nikol MerBreM]

"E timpul vacanțelor", cafea nu beau dar îmi iau porția de ceai verde aromatizat ca pentru vacanță, cu citrice, trag un colț de mare mai aproape, înverzesc evantaiul de la wifi şi aştept, cu sufletul la gură, "Ana (3). Cafea în doi", o poveste despre un suflet frumos de femeie :)!
Cu drag,
Nikol

[Laura H.]

Ana - deja un personaj - e minuntă: feminină și plină de candoare!

Tu mereu ai avut încredere în amurguri,

deși auziseși că ar fi stricat planurile unor dimineți timide,

spuneai că au ceva din gustul unei șampanii fine,

și sărutul înălățimilor cu rochii de gală

din care aproape că făcuseși un brand.

Cum să nu-ți fie dragă!