Mai bogat cu un murmur

[gina zaharia]

Să ducem copila mai aproape de izvoare,

îi spunea mama cu inima dogorind,   

e lună plină, când va coborî la pieptănat să-i vadă chipul,

am auzit că așa nu se va teme de pietre,

nici viscolul n-o va împiedica să sculpteze nămeți,

în pumn să-i punem un ban din loja întemnițaților,

cu siguranță va pleda pentru catedrale

înalte cât sufletul.

 

Tata a înnodat sacul în care strângea vorbe senine,

s-a închinat spre dealul răsăritului

și mi-a desenat un ocean.

Eram desculță în sângele lui octombrie, liberă să-mi plimb valurile

prin  galaxia orbilor,

câștigasem pariul cu focul,

câteva cercuri aurii făceau tumbe peste umărul meu.

 

Și acum port straiele pe care le-au dezbrăcat soldații

într-un mugur al nimănui,

seceta șerpuiește la ea acasă, copila coase câmpuri cu flori,  

pe sub felinare trec nopți cu rochii frumoase,

cineva bate la ușă,

crezul se-ntoarce în rădăcină

mai bogat cu un murmur.

[Nădejde Angelina]

Reverenţă, ReGină!

[gina zaharia]

Dragos, multumesc! Cateva clipe, din cand in cand, nu strica!:)

[Iordachescu Dragos Nicolae]

Tata a înnodat sacul în care strângea vorbe senine,

s-a închinat spre dealul răsăritului

și mi-a desenat un ocean.

Eram desculță în sângele lui octombrie, liberă să-mi plimb valurile

prin  galaxia orbilor,

câștigasem pariul cu focul,

câteva cercuri aurii făceau tumbe peste umărul meu.

Gina... Mai aproape de ea!

[gina zaharia]

Mulțumesc, Camelia!

[gina zaharia]

Mulțumesc, Laura!

[gina zaharia]

Îmbrățișări, Adelaide!

[gina zaharia]

Cât de frumos ai spus, da Coza! Mulțumesc!

[gina zaharia]

Mulțumesc, Ana! Și octombrie cântă uneori! (deși nu prea-mi place toamna! :))

Drag,

[gina zaharia]

Am aruncat o privire spre stânga, Sofy, și am zărit izvorul acela... A trecut mult de-atunci, dar cei dragi sunt tot acolo, cu mine! :)

Mulțumesc!

[gina zaharia]

Mulțumesc, Maria!