Anestezie ratată

[Vezi blog]

Când am trecut prin dreptul inimii tale
am simţit cum a mea se frânge
explicaţia o ştiam de mult
îmi lipsea durerea cu gustul ei plăcut
să mă pot defini
am mers cu ea frântă fără să-mi dau seama,

mă roteam într-un cerc alb
căruia nu-i voi cunoaşte diametrul,

medicii mi-au spus că iubesc
nu le-am cerut părerea şi m-au scos
de pe lista gratuităţilor
am vrut să le vorbesc de noi
m-am abţinut, oricum eu eram
pacientul, omul cu dragostea
m-am lăsat consultat, gata mi-au spus
nu vă putem face anestezie,

boala iubirii a măcinat orice urmă
de vindecare, din acest motiv vă dau
lacrimile, din acest motiv inima se
vindecă greu, foarte greu,
uneori se moare din iubire, alteori
se trăieşte,
mi-au recomandat odihnă
până la sărutul următor, altfel
inima se va transforma-ntr-un fluture
care va bate din aripi numai la
atingerea ta!

[Vasilisia Lazăr]

Omul cu dragostea ne-a mai dăruit o poezie minunată.

[x]

Multumesc suflete dragi !

Cu pretuire !

[Ion Lazăr da Coza]

După cerc, adaugă un epitet, ceva, pentru a evita cacofonia.

Încântat.

da Coza

[Chris]

uneori se moare din iubire, alteori
se trăieşte,

uneori se arde, alteori se zboară. Cam aşa se întâmplă cu acest sentiment, este şi boală şi medicament! Anestezia nu este acceptată! :))

[Sofia Sincă]

Foarte interesant şi inedit. Iubirea luată ca o boală-balsam, fără rezolvare, decât tot prin metodele clasice: sărut, îmbrăţişări, împărtăşit de sentimente. Cam explicit poemul, dar respectă noţiunea de poem.

Am citit cu plăcere, Sofy!