Zidește-mă în buzele timpului

[Maria Mitea]

mișcă-mă precum vântul suflă valurile mării
iar ea nu-l părăsește niciodată,
ține-mă, așa cum speranța leagănă tăcerea-n sânge
se pare, fiecare oră a zilei, a nopții se umple de tine,
clipele se cuprind
în liane
ochii mei se-mpletesc în ochii tăi, își spun: mai există zare, chiar dacă nu te uiți
la stele sau lună,
poate sunt prea bune sau oarbe, pentru tine
luna-n seara asta, iubite, înoată printre stele de parcă
mă țese-n pielea ta
aburindă
mă prefac adormită pe muntele roșu, în marea neagră
visez că sunt sare

[Maria Mitea]

Dragă Alexandru, mulțumesc, mă bucură trecerea ta, da,  dragostea, o țesătoreasă, :)

Vasilisia,  Chris, Maria, scumpele mele vă mulțumesc de vizită și cuvând de sussținere , semn și lectură.

Vă cuprind cu mult drag! Ne citim! 

maria,

[bolache alexandru]

Versuri frumoase in care iubirea țese o vrajă în buzele timpului...

[chindea maria elena]

Maria, eu îl citesc ca pe un poem al aderenței noastre față de cel/cea iubită. Sau al dorinței aderenței. Simbolistic, m-a dus cu gândul la povestea „Sarea în bucate”. Ce-ar fi marea (neagră, roșie etc) fără sare? Și când spun mare mă refer nu numai la apa în sine ci la tot complexul de floră, faună și mister în mișcare și interacțiuni, ce  înseamnă marea. Poate în altfel de reprezentări și alte locații - dar simbolic gândind cam toți ne dorim să fim „sarea” din viața cuiva drag, care-l face să vibreze, care-i „condimentează” lacrima și zâmbetul, îi dă putere și „gust” acestui miracol pe care-l numim „viață” și ne place să credem că putem să-l împărtășim cu cineva pe care-l numim „jumătatea” noastră. În stilul tău delicat și discret, dar puternic și clar, împărtășești cu noi curenții de mare adâncime ai mărilor sufletului tău, în manieră originală, aparent simplistă, dar câte încrengături de afecte și credințe devoalezi fugar atingându-ne necunoscutul din noi! Puternic poem - sub aparența fragilității! Ești o cadână a poemului Mărie, care ști să ne subjugi prin dansurile tale metaforice, învăluite în voaluri! 

[Chris]

mă prefac adormită pe muntele roșu, în marea neagră
visez că sunt sare - mi-a placut in mod deosebit aceasta imagine

frumos, citit cu placere,

[Vasilisia Lazăr]

Am citit cu plăcere, Maria.