nici...

[gina zaharia]

nici astăzi nu voi recunoaște că te port cu mine

e treaba mea încotro merg

e treaba ta că te-ai așezat comod în suflet

nu dau vina pe nimeni

când ajung la intersecții am inima cât un purice

n-ai cum să te rătăcești

dar am sentimentul că pe drumul perpendicular

trebuie respectate anumite detalii

una e să închizi ochii alta e să știi cât de lung ți-e pasul

și de câte ori te oprești să verifici calendarul

ultimei ore

.

n-am stat de vorbă cu nimeni e mai bine așa

de ce ar trebui să se minuneze lumea

că toate conversațiile cu tine încep ca o poveste jucăușă

în care cineva se leagă la ochi

și dă drumul zmeului

liniștea mea ești tu

cameleonică și magnetică

înmiresmată și pusă pe harță

dar minunată ca luna plină în vârful brazilor

învățați cu singurătatea

[Mihaela Popa]

poezia ta, o galerie de artă

admiraţie!

[Valeria Merca]

Ca-ntotdeuna, savuros, încântător popasul în pagina ta! Felicitări, Gina!

[Vasilisia Lazăr]

Excelent, Gina. Ești inepuizabilă...

[gina zaharia]

O plimbare prin labirintul gândurilor, Sofi. Mulțumesc că m-ai însoțit. 

[Sofia Sincă]

Forma pură a iubirii veșnice - starea de grație care dictează versuri și poartă lumina prin timp. Poem, versuri mixate după un alt registru propriu în care autorul îşi așază propria artă.

Deosebit de frumos!

Sofi