Spectacol - sonet

[carmen popescu]

Patinele îngână gheața într-o explozie florală

Respiră în vitrina iernii pe crengile ca o poemă

E o plutire ca o boare o auroră boreală

Sub reflectoare de sfială tăcere-n curgerea boemă

 

Doar scrijelitul de visare aruncă liniștea în beznă

Ermetic pasul care vine se-ncolăcește fără milă

Doi stropi respiră ideatic sfidând scrâșnirea de pe gleznă

Parc-ar fi carte în vibrații care-și întoarce înc-o filă

 

Și mâna vrea să prindă cerul ca gâtu-(naltul) de egretă

În rotocoale de-amăgire  sperând să își resfire visul

Un fluture ce dă din aripi  în coloritul lui de cretă

Dorind în aer să cuprindă cu-aplauze tot paradisul

 

Patinele se zbat  în aer  în aruncarea centrifugă

Rumoarea-nghite spectatorii iar vocile un verb conjugă

[Nădejde Angelina]

Poezia ta - o auroră boreală!

[Vasilisia Lazăr]

Așa zic și eu. Spectacol. Felicitări, Carmen!

[Chris]

foarte frumos...

[Mihaela Popa]

într-adevăr, spectacol, un spectacol frumos, admiraţie!

[Valeria Merca]

De data aceasta un sonet shakespearian! Excelent! Felicitări, Carmen!

[Sofia Sincă]

Spectacol-miraj al luminii feerice și al sufletului ce găseşte surâsuri în ochi de vis.

Visând pe gheață.

Frumos, frumos!

Sofi

[gabriel cristea]

Ați creat niște imagini senzaționale! Felicitări!