Am auzit pe cineva bătând din palme
și am ieșit afară să văd ce e.
Era Iuda cu o talpă de pământ
și o cingătoare de fier,
alunga dușmanii mei nevăzuți.
Și am auzit o fâlfâire de stele
și m-am dus mai la vale să văd ce e.
Era Iisus care-l alunga pe Iuda
să pot zări livada în care înfloreau deodată
măslinii.
Și am ridicat privirea fără să știu
că pe sub genunchii mei trecea Iordanul.
Era vară și era nor,
oglinzile asudaseră într-un strop de credință
și am alergat să văd ce mai e
prin sufletul meu.
Adaugă un comentariu
Ți-am redeschis blogul să văd ce mai e. Și am găsit această poezie minunată care m-a lăsat pe gânduri.
merită văzut ce mai este prin sufletul Ginei
:*
Mulțumesc, da Coza!
Puțină meditație nu strică, Sofi! :)
Drag,
O poezie introspectivă, generoasă liric.
da Coza
Cu dor de introspecție pe teme teologice. Imaginație și imaginație abisală față de legile statornicite prin această lume.
Interesant!
Sofi
M-am oglindit puțin, Valeria! :)
Drag,
...
Era vară și era nor,
oglinzile asudaseră într-un strop de credință
și am alergat să văd ce mai e
prin sufletul meu.
Am citit cu admirație
Pentru cei care doresc să susțină acest site, DONAȚII la:
RO45CECEB00008RON1057488
titular cont: Lazăr Vasilisia
(CEC Bank)
*
DONATORI,
începând cu septembrie 2020:
© 2021 Created by Ion Lazăr da Coza.
Oferit de
Embleme | Raportare eroare | Termeni de utilizare a serviciilor
Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al ÎNSEMNE CULTURALE !
Alătură-te reţelei ÎNSEMNE CULTURALE