ȚIE, CAL LIBER! autor Rodica Râpeanu
Sunt atât de liber și-atât de neînfrânat
Și simt acum în liber să-mi fac mereu de cap
Și's neînfricat în liber și sunt nestăpânit
Și-n trap spre libertate, gonesc neostoit
Mă voi opri din fugă, într-un târziu amurg
Când oasele bătrâne s-or sătura să fug…
Voi necheza stăpână, să mă auzi că vin
Să-mi pregătești odihna , în staulul cu fân!
Să mă primești cu milă și te-oi privi cu jind
Și adâncă mulțumire, ți-oi dărui căzând!
Ți-oi cade la picioare, cum se întâmplă rar
Să pice cu grandoare, Mărețul Armăsar !!!
Adaugă un comentariu
-
Comentariu publicat de Sofia Sincă pe Iunie 30, 2013 la 9:32am
-
O poezie frumoasă în simplitatea ei.
Am citit cu plăcere, Sofy!
-
Comentariu publicat de Ion Lazăr da Coza pe Iunie 30, 2013 la 1:30am
-
Ți-oi cade > Ți-oi cădea!!!
Idee bună, însă mai trebuie lucrată.
da Coza
-
Comentariu publicat de Nădejde Angelina pe Iunie 29, 2013 la 11:07pm
-
Ţie, Rogvaiv, felicitări!
-
Comentariu publicat de Rădița Răpeanu pe Iunie 29, 2013 la 5:58pm
-
gina zaharia E minunat să știu că vii, aici, în casa mea plăpândă! Te-mbrățișez!Rodica cu mult drag!
-
-
lecu rodica Drag si considerație de popasul făcut! Multumesc de înalta consimțire!
-
Comentariu publicat de gina zaharia pe Iunie 29, 2013 la 5:28pm
-
Gonim spre spații simple, gonim spre nicăieri,
Neobosiți sunt pașii atleticei averi!
Semnul meu, cu drag!
-
Comentariu publicat de lecu rodica pe Iunie 29, 2013 la 4:38pm
-
Am citit cindva o poezie pe care vreau sa o reproduc in loc de comentariu...ai avut o idee grozava...
,,Daca sunt,daca suntem,cit suntem,
duhul cailor sacrificati pretutindeni,
daca in carnea toamnei inecata-n vin,
iubirile noastre pleaca si nu mai vin,
daca de vraja clipei ce ne preface-n statui,
pielea noastra se scutura ca puful de papadii,
daca nu te mai ivesti,daca nu vii,
lasa-ne pina-n seara sa ne-ngropam de vii
Cu muschii tari ca bazaltul,
degeaba am infruntat prapastia gindului,inaltul.
de care se sprjina casa si gardul
degeaba am macinat paie in dinti cu ochii la stele.
daca timpla ta nu se va mai culca pe bataile inimii mele
Urcam din zarea vremii.ca aburul,ca vintul,
urcam din zarea lumii umplind cu avint pamintul
Ne-am poticnit in dealuri si-n stinca fulgerata,
muma ne-a fost marea si pamintul, tata,
daca sunt,daca suntem.cit suntem...''
Insignă
Despre
Zile de naştere
Zile de naştere sărbătorite astăzi
link-uri utile
Activitatea Recentă
© 2020 Created by Ion Lazăr da Coza.
Oferit de
Embleme | Raportare eroare | Termeni de utilizare a serviciilor
Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al ÎNSEMNE CULTURALE !
Alătură-te reţelei ÎNSEMNE CULTURALE