flămândă
am fost flămândă și însetată ca un iepure
furișat într-un cântec nou
fugeam de vânătorul care nu înțelegea de ce eu
fugeam de rupeam notele
fugeam până-n miezul pământului și înapoi
să te aflu în pieptul meu întors de pe front cu gloria sub unghii
atunci am știut că orașul nostru este o cutie de ceară
în fiecare zi ridicam pereți noi
rămâneau amprentele mele acolo departe de orele
cu buze roșii din veri coapte
apoi a venit focul
două umbre se primenesc cu pânze de păianjen
au tălpi sângerânde
nu vor scrânti nicio clipă de prea mult umblet
așa e la crosul inimilor frânte
vor fi o mare și un dor
din loc în loc bemoli de care să ne agățăm dragostea
Adaugă un comentariu
-
Comentariu publicat de Nuta Craciun pe Noiembrie 6, 2016 la 1:00am
-
imi place poemul, e o dulce amaraciune care insa nu suna discordant:
"fugeam până-n miezul pământului și înapoi
să te aflu în pieptul meu... "
cateva mici observatii daca-mi permiti: imaginea cu "iepurele" e inedita si are impact dar
poate daca e vorba de o "furisare in cantec", ar putea fi o "pasare",
iar in strofa a doua: parca macar unul din substantivele enumerate se cere a fi nearticulat:
departe de orele/ cu "buze" roșii din verile coapte...
in rest un cantec de alinat tristeti, de agatat sentimente in "bemoli"... "la crosul inimilor frante",
invinge mereu "umbra" care alearga cel mai repede! :)
-
Comentariu publicat de gina zaharia pe Noiembrie 5, 2016 la 10:28pm
-
Eu mulțumesc, Melania!
-
-
Și eu am simțit frumusețea sufletului tău, Rodica! Ai flămânzit odată cu mine, într-un cântec :)
Drag,
-
Comentariu publicat de Rădița Răpeanu pe Noiembrie 2, 2016 la 9:39pm
-
Multă transpunere si fior liric! Eu, una, l-am simțit cu fiece acțiune a eului liric!
-
-
Mulțumesc, draga mea Ana!
-
Comentariu publicat de Ana Ardeleanu pe Noiembrie 2, 2016 la 6:52pm
-
"am fost flămândă şi însetată ca un iupure"-îmi place foarte tare!
-
-
Drag prieten da Coza, parcă nu aproape toate poemele mele au ceva din recviem, din elegie, bine, atunci când nu sunt invadate de dragoste în plină vară?! Recviem... în acest caz”decedata” ar fi dragostea, cântecul acela, ca un refugiu, își împrăștie notele sub dirijorul neprevăzutului... elegie... o stare de poet... hai să le lăsăm, și să spunem: Bună dimineața! E o nouă zi, așadar, un nou poem!
-
Comentariu publicat de Ion Lazăr da Coza pe Noiembrie 2, 2016 la 12:52am
-
Elegie?
-
-
Se poate spune, da Coza! :)
-
-
Recviem?
Insignă
Despre
Zile de naştere
Zile de naştere sărbătorite mâine
link-uri utile
Activitatea Recentă
© 2020 Created by Ion Lazăr da Coza.
Oferit de
Embleme | Raportare eroare | Termeni de utilizare a serviciilor
Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al ÎNSEMNE CULTURALE !
Alătură-te reţelei ÎNSEMNE CULTURALE